Despre Maestrul Yan Xin

(de pe site-ul Fundaţiei Române de Qigong)

În lucrarea „Qigong-ul şi tehnicile înşelãtoare” ( Qigong yu pianshu ) se spune:

„În China existã maxim zece oameni de talia lui Yan Xin, . . . , majoritatea acestora trãind în munţi”.

Maestrul Yan Xin a stârnit o mare vâlvã în China. Prin cursurile pe care le-a ţinut, prin numãrul impresionant de participanţi (peste zece mii/ şedinţã), prin experimentele ştiinţifice care au fost efectuate cu alţi cercetãtori (Yan Xin este de profesie medic) şi al cãror subiect a fost, el a ajuns sã fie considerat un fenomen.

În realitate, ceea ce a atras admiraţia şi aprecierea tuturor este gongfu-ul sãu profund (termenul gongfu desemneazã munca depusã de cineva, cât şi rezultatele obţinute în urma perseverenţei; acest cuvânt este folosit în orice domeniu: bucãtãrie, caligrafie, arte marţiale, activitate ştiinţificã, etc. Din pãcate, el este cunoscut în Occident numai pentru lumea artelor marţiale, care au şi fost uneori greşit denumite prin acest termen).

Din mãsurãtorile efectuate de un colectiv de zece oameni de ştiinţã de la Uni­versitatea Qinghua, a reieşit cã atunci când maestrul Yan Xin ţine un curs, el emite energie pe o razã de aproximativ douã mii de kilometri. Pe toatã aceastã suprafaţã apar efectele specifice ce survin în cazul emisiei de energie ( qi ). Specialiştii de la Universitatea Qinghua au urmãrit în mod deosebit schimbãrile ce au intervenit la nivel molecular, în timpul efectuãrii experimentelor (vezi Capitolul: Qigong-ul reflectat în experimentele ştiinţifice).

Varietatea cazurilor vindecate (de la o simplã rãcealã pânã la fracturi evidente) a determinat organizarea unor conferinţe în care maestrul Yan Xin a explicat pe larg mecanismul de acţiune al acestor practici. Metoda folositã este aceea de „purtare în tehnicã” (daigong). Iatã cum a fost ea descrisã chiar de cãtre maestrul Yan Xin:

            „Aşa-numitele cursuri de purtare în tehnicã (daigong) conţin douã aspecte importante. Primul se referã la faptul cã în momentul în care predau, eu însumi intru într-o stare în care emit ceea ce se chemã „gong” (termenul „gong” indicã ceva ce a apãrut prin exersarea energiei). Atunci când îi tratez pe cei bolnavi sau când efectuez unele teste cu ca racter ştiinţific, îmi folosesc creierul pentru a emite; este suficient sã am aceastã idee pentru a intra într-o stare de emisie.

            În Qigong, energia emisã este denumitã „energie ex­terioarã” (waiqi) şi ea nu poate fi vizualizatã de majoritatea oamenilor. Eu folosesc aceastã stare – în care pe mãsurã ce explic unele aspecte emit şi energie – pentru a produce anumite reacţii în ascultãtori , în mod special în cei foarte senzitivi dar şi în cei cu o senzitivitate obişnuitã.

            Astfel, o parte din ei intrã într-o stare în care au „mişcãri involun­tare” (zifa donggong – termen ce se referã la apariţia unor mişcãri spontane, involuntare, într-o formã în general neobişnuitã. Dupã terminarea şedinţei toate aceste gesturi sunt uitate). De exemplu: sunt persoane care îşi pãrãsesc scaunul, unii au mişcãri de unduire şi scuturare, alţii încep sã-şi mişte palmele şi corpul, existã oameni care plâng, râd sau strigã, în corpul unora apare senzaţia de cãldurã, sau de rãcealã, sau de palpitaţii, sau de furnicãturi, sau de greutate sau de plutire, de mãrire sau de micşorare, de stabilitate, sau de cufundare, sau de temperaturã, sau au senzaţia de ameţealã, sau de vomã, sau de tuse, unii încep sã leviteze sau îşi pierd cunoştinţa, uneori apar raze de luminã sau zgomote în jurul corpului lor.

            Existã oameni care fac mişcãri foarte ample, corpul descriind în mod inexplicabil gesturi de legãnare în toate direcţiile, sau sunt persoane care încep sã danseze folosindu-şi atât mâinile cât şi picioarele – unele danseazã graţios cu o frumuseţe rar întâlnitã – altele cântã, altele încep sã-i vindece pe cei din jur sau îşi maseazã pro­priul corp, sau folosesc metoda „dianxue” (lovirea punctelor) pentru a-i vindeca pe ceilalţi, sau exerseazã tehnica „dianxue” în aer, sau iau posturi foarte neobişnuite şi curioase; apar tot felul de fenomene. Aceasta indicã fapul cã ”purtarea în tehnicã”, prin emiterea „energiei exterioare”, prin conducerea şi manevrarea ei într-o manierã specificã, produce anumite capacitãţi ieşite din comun în persoanele care fac parte din asistenţã, duce la descãtuşarea unor forţe şi energii aflate în stare latentã , astfel încât în corp vor apãrea schimbãri nebãnuite.

            Un alt aspect se referã la faptul cã în momentul în care ţin cursurile de „purtare în tehnicã” predau şi metode concrete de exersare, cerând asistenţei ca din când în când sã menţinã anumite poziţii sau sã-şi coordoneze activitatea mentalã conform cu cerinţele formelor pe care le practicã. În momentul în care eu mã aflu într-o stare particularã şi predau metodele, punctele esenţiale şi secretele succesului în exersarea unor tehnici, iar asistenţa exerseazã, se ajunge la rezultate cu mult superioare celor ce s-ar obţine în cazul în care oricine din asistenţã ar citi toate acestea dintr-o carte.

            Din experienţa Qigong-ului din trecut ne-a rãmas urmãtoarea zicalã:

”Lucrul fals se transmite prin zece mii de volume,

Adevãrul – printr-o singurã vorbã”.

            Începãtorul, pentru a fi condus „dincolo de poartã”, trebuie sã primeascã instrucţiuni verbale; este necesarã conducerea sa („gura transmite – sufletul primeşte”) de cãtre persoane ce au un anumit nivel. Aşa-numita „transmitere de cãtre suflet” se referã la folosirea unei capacitãţi deosebite pentru a trans­mite metoda de exersare a tehnicilor. Tehnica este pe planul doi, transmiterea (a ceea ce este cunoscut sub numele de gong) este esenţialã.Ea poate fi comparatã cu obţinerea unor obiecte din metal: iniţial ele trebuie supuse unor temperaturi foarte mari, pânã când ajung în starea fluidã, abia apoi vor putea lua formele dorite. Pentru practicanţii de Qigong esenţialã este primirea de energie, astfel încât în in­teriorul corpului se vor produce unele schimbãri subtile, pornind de la transformãri cantitative pânã la schimbãri calitative, apãrând transformarea cunoscutã sub numele de „trecerea de poartã” (ce indicã depãşirea etapei de început).

            Vorbind în general, în cursurile în care folosesc metoda „purtãrii în tehnicã”, un aspect se referã la faptul cã pe mãsurã ce dau explicaţii, intru într-o stare în care emit, ceea ce duce la influenţarea celor din asistenţã (astfel încât vor apare unele reacţii); celãlalt aspect constã în pre darea unor metode concrete de exersare: acestea sunt cele douã pãrţi importante ale „purtãrii în tehnicã”.”

Maestrul Yan Xin este de asemenea cunoscut şi în lumea artelor marţiale. În tinereţe, el a fost elevul maestrului-cãlugãr Hai Deng, din renumitul templu Shaolin. Actualmente, el s-a oprit din practica wushu-ului şi şi-a concentrat eforturile în domeniul Qigong-ului.

Baterea genunchilor

de Oana Branga şi Monica Onea

MOTTO: Chiar dacă ai tras de mai multe ori cu arcul, continuă sa fii atent la felul cum pui săgeata şi întinzi coarda.

Această tehnică are avantajul de a fi foarte simplă, putând fi practicată oricând,în orice moment al zilei sau al vieţii, având totodată multiple efecte benefice.

POZIŢIA: Exerciţiul poate fi practicat fie şezând pe marginea scaunului, fie stând cu picioarele depărtate, tălpile paralele şi genunchii uşor flectaţi.

TEHNICA: Baterile se fac cu palmele deschise, oarecum relaxate, uşor căuş, astfel încât să îmbrace genunchii în momentul contactului cu aceştia. In timp, baterile sunt din ce în ce mai puternice, aruncând palmele spre genunchi, având însă grijă ca braţele şi palmele să nu fie încordate, lovirea producându-se prin căderea a braţelor, din greutatea acestora. Se repetă de 108 ori sau un timp mai îndelungat neţinând cont de număr, având grijă ca aceste bateri să cuprindă tot genunchiul, atât pe partea sa interioară, cât şi pe cea exterioară, de jur împrejurul rotulei.

EFECTE:

1. În primul rând exerciţiul are ca efect întărirea genunchilor şi a picioarelor, în general, făcându-le foarte rezistente. Este eficient atât pentru tineri, cât şi pen-tru varstnici care au oasele mai fragile şi picioarele slăbite. „Dacă genunchiul este puternic, atunci întreg piciorul are forţă” spune o zicală din tradiţia chineză. In consecinţă, este bine să aflaţi că această tehnică, extrem de simplă, este folosită de unii sportivi de marcă de pe întregul mapamond.

2. În timp, practicat cu perseverenţă, acest exerciţiu vindecă afecţiunile picioarelor, având totodată un caracter profilactic. Acţionează asupra oaselor, muşchilor, vaselor de sânge şi traseelor nervoase. Ajută la îndepărtarea durerilor musculare la nivelul picioarelor, a lipsei de forţă a acestora. Acţionează chiar şi asupra unei afecţiuni frecvent întâlnite la noi: varicele.

3. Prin baterea genunchilor este stimulată totodată şi întreaga suprafaţă a palmei care este o zonă reflexogenă la fel ca şi talpa şi urechea. Astfel, se realizează de fapt un masaj al întregului corp, am putea spune „un masaj al tuturor organelor interne”, stimulând şi îmbunătăţind funcţionarea acestora. După cum vă spuneam la început, acest exerciu atât de simplu, dar eficient poate fi practicat oricând; îi puteţi aloca un timp special sau puteţi să îl practicaţi în timp ce priviţi la televizor. Exersaţi zi de zi, o perioadă cât mai lungă şi vă veţi putea bucura de efectele sale. Mai mult, veţi avea ocazia de a descoperi singuri şi alte efecte benefice ale acestei tehnici. Nu aveţi decât să încercaţi şi apoi… să ne scrieţi! Aşteptărn să aflăm de la dumneavoastră ce efecte aţi obţinut.

Baterea dosului mâinii

de Oana Branga

Baterea dosului mâinii face parte din seria de bateri ale întregului corp, putând fi exersată atât în cadrul acestora cât şi ca formă separată.

POZIŢIA: putem practica această tehnică stând în picioare cu tălpile depărtate la o lăţime de umeri şi paralele sau stând pe un scaun. Braţul stâng este uşor flectat, situat în faţa corpului şi cu dosul palmei în sus.

TEHNICA: Cu pumnul drept vom lovi în ritm de 3 dosul palmei stângi, începând dinspre degetul mic şi avansând treptat spre degetul mare, apoi mişcarea se reia, din nou dinspre degetul mic. Tehnica se execută pentru ambele mâini de 3, 5, 9 ori, sau de mai multe ori neţinând cont de număr, timp de 5 minute.

EFECTE:

1. Prin această batere sunt stimulate meridianele ce trec prin această regiune, adică cele ale intestinului subţire, intestinului gros, deci prin reglarea funcţionării acestor meridiane pot fi rezolvate batere sunt atât afecţiuni ale intestinelor cât şi ale tuturor organelor interne

2. Baterea are şi rolul de a stimula circulaţia periferică, îmbunătăţind circulaţia sangvină la acest nivel; unde este atenţia vine şi qi-ul şi unde vine qi-ul soseşte şi sângele

3. Un alt efect al exerciţiului este cel al întăririi oaselor

4. Tehnica poate vindeca de asemenea afecţiunile reumatologice dacă este practicată cu perseverenţă zi de zi.

Spălarea uscată a feţei

Nepoata mea este în perioada pubertăţii şi datorită schimbărilor hormonale i-au apărut coşuri pe faţă. A fost la un tratament cu laser în urma căruia faţa i s-a curăţit, dar peste un timp scurt coşurile au reapărut. Atunci s-a dus la medicul dermatolog să vadă dacă nu este vorba de o infecţie sau alergie. Dermatologul a examinat-o şi i-a răspuns că necazul se datorează dereglărilor hormonale din această perioadă şi că nici un fel de cremă sau alifie nu-i va ajuta, însă după autoreglarea organismului coşurile vor dispărea de la sine. Când am aflat de problema şi de soluţia cu reglarea, imediat i-am spus că qigong asta şi face: ajută şi accelerează autoreglarea organismului. Un exerciţiu simplu de qigong, dedicat special unor astfel de situaţii dermatologice este spălarea uscată a fetei. În fiecare dimineaţă când te duci la baie şi te uiţi în oglindă adu-ţi aminte să practici acest exerciţiu. Iar femeile şi fetele cochete pot să-l practice de fiecare dată când se uită în oglinjoară şi vor să se fardeze.

 

POZIŢIA:Exerciţiul se execută în special după zhuang-ul degetelor sabie sau după meditaţie. Palmele se freacă până devin fierbinţi, procedeu prin care energia se acumulează în ele şi poate fi transmisă feţei. Practic, spălăm faţa cu energie.

TEHNICA: Palmele urcă pe linia mediană a feţei până la frunte, după care se despart şi coboară prin lateral; apoi, se reîntâlnesc sub bărbie şi începe o nouă masare a feţei. Masajul se repetă de 9 ori.

ACTIVITATA MENTALĂ: Pe toată durata exerciţiului menţinem activitatea mentală următoare: faţa este din ce în ce mai tânară şi mai frumoasă, mai curată şi mai luminoasă, tenul devine ca al unui copil…

EFECTE: Un exerciţiu incredibil de simplu şi eficient, la care concură mai multe elemente. În primul rând este qi-ul, energia emisă asupra feţei.

La spitalul militar central din Beijing se practică în mod curent terapia laser combinată cu emisia de qi pentru diferite probleme dermatologice: cicatrici, pigmentări, vitiligo, pistrui, coşuri etc. Pentru a arăta eficienţa metodei faţă de cea tradiţională, bazată doar pe terapia laser, medicii Wan Lun Lin şi colaboratorii au ales la întâmplare 36 de pacienţi cu formaţiuni pigmentare. Aceste formaţiuni au fost îndepărtate prin metoda laser, pe piele rămânând o urmă cu caracter local. La 12 pacienţi, trataţi tradiţional, li s-a aplicat tetraciclină. La cei 24 pacienţi rămaşi li s-a aplicat pe lângă tetraciclină o emisie de qi extern la o oră după tratamentul cu laser. Maestrul de qigong, prin metoda degetelor sabie, a emis qi-ul asupra locurilor vătămate de la o distanţă de 4 cm. Emisia de qi se efectua o dată pe zi timp de 6-9 minute. După 4 zile suprafaţa pielii celor două grupe de pacienţi prezenta o diferenţă notabilă. La toţi cei 24 de pacienţi le-au dispărut cicatricile de pe piele fără să lase nici un fel de urme. Cea mai mare rană avusese 28 mm în diametru şi o grosime de 1,5 mm. Ele au dispărut complet după 5 zile la toţi pacienţii cu o singură excepţie. În grupa supusă metodelor tradiţionale din 12 pacienţi doar la 5 pacienţi s-a produs vindecarea după 9-15 zile deşi lăţimea si grosimea rănilor iniţiale a fost mai mică decât la celălalt grup. La cei 7 pacienţi rămaşi nu s-a produs nici o vindecare. Pe locul formaţiunilor îndepărtate a rămas o urmă maronie-roşiatică cu o crustă groasă nedesprinsă. De obicei urma maronie-roşiatică are nevoie de un timp îndelungat ca să revină la normal, uneori chiar un an. Din acest studiu clinic rezultă că qi-ul extern ajută considerabil la vindecarea pielii şi la microcircu-laţia sângelui. Prin această metodă combinată are loc o restabilire completă a suprafeţei pielii. La fel de important este de a avea o activitate mentală corectă, o gândire pozitivă.

Cocorul nemuritor duce ciocul să bea apă

de Oana Branga

MOTTO: Când începătorul e conştient de nevoile sale, sfârşeşte prin a fi mai inteligent decât înţeleptul neatent.

„Cocorul nemuritor duce ciocul să bea apă” este un exerciţiu ce face parte din seria celor 9 mişcări ce constituie forma de încheiere a unei meditaţii. Acest exerciţiu pe cât de simplu, pe atât de eficient, poate fi practicat împreună cu celelalte 8 forme în finalul meditaţiei sau poate fi exersat ca formă separată ori de câte ori dorim, fară a fi legat de meditaţie.

POZIŢIA: această tehnică poate fi practicată atât în picioare cu tălpile uşor depărtate şi paralele cât şi stând pe scaun. Exerciţiul constă în descrierea unei mişcări antero – poste-rioare cu capul şi gâtul asemănătoare cu cea a unei păsări care duce ciocul să bea apă. În prima fază capul se lasă uşor pe spate ridicând bărbia şi privind în sus, după care se împinge înainte şi printr-o mişcare de rotaţie se aşează bărbia în piept şi se rulează coloana cervicală vertebră cu vertebră lăsând din nou capul pe spate. Mişcarea se execută de cel puţin 9 ori, dar poate fi practicată şi o vreme mai îndelungată, în acest caz neţinând cont de numărul mişcărilor.

EFECTELE

1. „Cocorul nemuritor duce ciocul să bea apă” vindecă în special afecţiuni ale coloanei cervicale, cum ar fi excrescenţele osoase, spondiloza, contractura musculară şi durerile osoase de la acest nivel ce apar în special la cei care stau mult cu capul aplecat (scris, citit).

2. De asemenea, având in vedere ca prin regiunea gâtului trec majoritarea traiectelor nervoase de la creier spre organele interne şi tot restul corpului, exerciţiul poate acţiona şi asupra afecţiunilor de origine nervoasă.

3. Datorită situării tiroidei şi paratiroidelor în regiunea anterioară a gâtului, exerciţiul acţionează şi asupra acestor glande reglându-le activitatea. lată, deci, cum un exerciţiu atât de simplu poate fi vindecător pentru afecţiuni atât de diferite!

Incercaţi să îl practicaţi zilnic timp de cel puţin o lună şi veţi putea observa singuri efectele benefice ale acestei tehnici.

Povestea unei izbânzi

(de pe site-ul Formula AS)

Totul a inceput in 1981, cand mi s-a depistat o formatiune tumorala la sanul stang. S-a considerat clinic ca este o tumora benigna, un fibroadenom, pentru care trebuia sa se faca o operatie destul de simpla. In timpul interventiei, facandu-se analiza tumorii, s-a constatat insa ca tumora era maligna, adica mai exact ca aveam cancer. Asta insemna amputarea sanului, care la vremea aceea era – credeam eu – singura metoda de asigurare ca boala nu va invada organismul, asa ca am acceptat.

Dupa interventie, mi s-au facut mai multe sedinte de cobaltoterapie – o iradiere traumatizanta, periculoasa, dar pe care am suportat-o cu stoicism, pentru ca voiam sa traiesc, voiam sa fiu alaturi de fiul meu, care era de varsta scolara. Ragazul sperantei avea sa fie insa extrem de scurt. Dupa trei ani, mi-a aparut din nou o formatiune canceroasa, chiar pe peretele operat si iradiat. Eram perfect constienta de starea sanatatii mele, fiind cadru medical, dar nu mi-am pierdut speranta si am mers mai departe.

Nimeni nu a putut sa explice cum, dupa o interventie chirurgicala radicala si o cobaltoterapie dura, a putut reaparea cancerul, am facut insa o noua operatie si o noua serie de raze. Au mai trecut trei ani – fatidica perioada! -, dupa care celalalt san, cel drept, devenise o masa tumorala care necesita interventie. De data aceasta, medicul care s-a ocupat de mine a avut o atitudine mai speciala, sfatuindu-ma sa nu recurg la metoda brutala de amputare. Avand insa experienta recidivei anterioare, am cerut insistent sa mi se faca o interventie radicala, sperand ca voi limita invazia ulterioara.

In cele din urma, s-a procedat din nou la amputare si cobaltoterapie. Au mai trecut trei ani grei, in care m-am mobilizat din starea in care eram sa-mi indeplinesc rolul la serviciu, rolul de mama, de fiica… Dupa trecerea acestui interval, am facut recidiva tumorala pe peretele toracic drept. Au urmat a patra interventie si a patra cobaltoterapie…

Relatez punct cu punct lupta mea disperata cu boala, pentru ca a fost incredibil ce mi s-a intamplat si, mai ales, relevant pentru cei care sustin orbeste, ca pe un fel de religie, metodele alopate. Lucrurile au fost de data aceasta tinute sub control pana in 1999, cand (au spus medicii ca din cauza neefectuarii histerectomiei, adica amputarii organelor genitale) au aparut dureri tot mai accentuate in membre, coloana, mai ales in zona lombara.

Ma simteam tot mai rau, ma deplasam tot mai greu. La controlul facut la Institutul Oncologic Cluj, scintigrafia osoasa evidentiase determinari osoase in zona lombara, mai precis – cancer osos. Am fost supusa unei terapii cu cobalt pe coloana, ablatie ovariana si cateva sedinte de perfuzii cu Lodronat. Lucrurile n-au mers de loc bine si dupa o lupta de aproape doua decenii, simteam ca puterile ma parasesc.

Din fericire, familia a fost tot timpul alaturi de mine, chiar daca le simteam tot timpul ingrijorarea, teama pe care si-o reprimau. Zambeau, erau veseli, dar totul cu iz amar. Ma deplasam tot mai greu, incepusem sa schiopatez (imaginea radiologica de bazin era chiar a unei „schioape”). Durerile erau tot mai accentuate si nu cedau la nici un calmant – momentul era critic.

Privind-o pe mama (care in toti acesti ani a fost „ingerul meu pazitor”, avand grija de mine cu toata durerea din suflet), am vazut disperarea din ochii ei si atunci, intr-o fractiune de secunda, am hotarat ca trebuie sa merg mai departe. A fost momentul decisiv.

Intaiul semn

O data hotararea luata, Dumnezeu a ordonat lucrurile in jurul meu, asa incat sa fiu ajutata de unde nici nu speram. In urma cu cativa ani, incepusem sa fac cunostinta cu medicina naturista si produsele sale. O prietena chiar mi-a adus ca dar de Craciun niste produse americane, pe baza de aloe…
Atunci cand esti la limita dintre viata si moarte, te agati de cea mai mica speranta, iar aceste produse au fost pentru mine un semn, un mesaj ca nu este totul pierdut. Asa ca am inceput sa mi le administrez.

Mai tarziu, am facut un program mai extins cu aceste suplimente nutritionale americane, chiar daca sunt extrem de scumpe, iar din pensia de mizerie care mi-a rasplatit cei 30 de ani de munca, le cumparam cu greu. Din fericire, primele rezultate ale acestor produse incepusera sa se vada, mai ales ca trecusem si la un regim vegetarian. Desi abia ma miscam, psihic ma simteam mai bine, mai intarita, imi regasisem ceva din puterea de altadata.

Al doilea semn

Atunci am primit al doilea semn: o prietena care cunostea cate ceva despre radiestezie s-a oferit sa-mi faca masaj si terapie energetica. La boala mea – cancer osos -, masajul trebuie facut foarte delicat, actionandu-se mai degraba prin bioenergie decat prin atingere efectiva.
S-au mai scurs cateva luni si nu numai ca nu am murit, dar incet, cu rabdare, datorita tratamentului, am inceput sa ma simt mai bine, sa ma deplasez ceva mai usor, in timp ce tonusul meu fizic si psihic era in crestere.

Deja devenisem curioasa cu privire la terapia aceasta energetica, care, impreuna cu alimentatia vegetariana si produsele pe baza de aloe, avusese asupra mea un efect extraordinar.
Curiozitatii mele Dumnezeu i-a raspuns printr-o cunostinta, de la care am aflat despre cursul de Taijijuan (traducerea romaneasca este de mai multe feluri: Tai-chi-chuan, Ta-qi-quan etc.), adica exercitii traditionale chinezesti de respiratie si autocontrol corporal, cu efecte benefice asupra sistemului osos.

M-am dus cu mare incredere la acel curs si dupa doi ani pot spune ca rezultatele n-au intarziat sa apara: cel putin deocamdata, boala nu a mai evoluat, mi-a revenit apetitul de viata, ma simt mai puternica atat fizic, cat si psihic…
Mai mult decat o metoda de vindecare, am gasit la acest curs un mediu cu oameni deosebiti, care mi-au recomandat sa mai fac inca o „incercare”, aceea de terapie energetica, si anume Qi-gong (si aici exista mai multe transcrieri romanesti).

Daca in Taijijuan se are in vedere mai mult corpul fizic, in Qi-gong totul se concentreaza asupra corpului energetic – o realitate de care putini oameni sunt constienti, dar care determina toate fenomenele fizice, fiziologice pe care noi le cunoastem. Intr-una din salile de sport ale unei scoli din orasul in care locuiesc (Baia Mare) se fac exercitii terapeutice de catre membrii Asociatiei de Qigong, numita Qilingong.

Persoane cu cunostinte temeinice m-au introdus in lumea vindecarii prin controlul energiei launtrice, invatandu-ma ceea ce trebuie sa fac pentru a dobandi starea de bine si armonie. In toamna trecuta, am avut ocazia si onoarea sa cunosc si un mentor chinez al acestei arte, pe maestrul Lin Kai Ting, care a avut bunavointa sa tina un curs de o saptamana in orasul meu.
Poate paradoxal pentru unii, prin practicarea acestor tehnici vechi chinezesti, am inteles nu neaparat noi denumiri si procedee orientale, ci valoarea unor virtuti umane universal-valabile, adica: rabdare, incredere, curajul de a ne face singuri bine, fara sa asteptam sa vina altii s-o faca in locul nostru…

Supravietuiesc de aproape trei ani, ma misc, sunt un om activ, practic am invins boala, desi nu mi se mai dadea nici un fel de sansa, medicii declarand ca au facut tot ce se putea face. Tratamentul meu a avut drept „ingrediente” alimentatia vegetariana, produsele cu aloe, gimnastica respiratorie, operarea constienta asupra corpului energetic, rabdarea, speranta, credinta…

In cativa ani, am invatat despre viata si despre mine cat nu reusisem in cei cincizeci de ani de dinainte. La lista de „ingrediente” ale supravietuirii mele am omis insa intentionat unul, care este cel mai important si asupra caruia fiecare om cred ca are de meditat.

„Este teribil cum la necaz omul ajunge sa-L descopere pe Dumnezeu”

De fapt, acest element ar trebui sa fie primul in viata fiecaruia dintre noi: credinta in Dumnezeu. Nascuta fiind la jumatatea secolului trecut, in vremuri tulburi, nu am primit o educatie religioasa. Prima rugaciune am invatat-o de la bunica mea, pe intuneric si fara stirea cuiva. Mai tarziu, imbolnavindu-ma, L-am descoperit pe Dumnezeu singura.

Este teribil cum in necaz omul stie sa ceara ajutor de la Dumnezeu si cum Il descopera. Si dovezile Lui de iubire si mila fata de mine au fost cu totul aparte. Azi pot spune ca fara Dumnezeu nu as fi reusit in aceasta lupta cu moartea. El a fost Cel care l-a indrumat pe medicul care m-a operat. El mi-a trimis prietenii care m-au ajutat si sprijinit, El mi-a dat putere atunci cand simteam ca nu mai pot merge inainte, El este Cel care ma ajuta si azi.

In prezent, sunt un om activ, care cauta din toate puterile sa-i ajute pe cei din jur. Iminenta mortii mi-a dat o viziune noua asupra sensului existentei. Stiu ca Binele este sarea si piperul vietii, iar Iubirea – singurul mod de a fi cu adevarat fericit. Am fost pensionata, iar noua mea meserie este de a… citi in fiecare zi de luni, cu nesat, rubricile din „Formula As”.
Am raspuns de mai multe ori in cadrul rubricii „…Cititorii raspund” apelurilor unor oameni care sufera de aceeasi boala pe care am avut-o eu. Acum, sper ca si relatarea experientei mele sa fie de folos, prin randurile pe care le scriu. Iata, pe scurt, cateva date si informatii concrete despre tratamentul pe care l-am urmat.

Cateva elemente de tratament

1. Alimentatie: de cinci ani am o alimentatie vegetariana (nu am mai mancat deloc carne, nici macar de pui); nu am tinut post negru din cauza ca eram prea slabita, in schimb am mancat doar fructe si legume, vreme de trei zile pe saptamana; am exclus complet zaharul din alimentatie, inlocuindu-l cu miere si stafide; am consumat foarte mult orez; am facut cure cu grau incoltit, pe care l-am obtinut casnic si l-am consumat foarte proaspat; am inlocuit painea alba cu cea integrala; am exclus toate sucurile si alimentele cu aditivi sintetici.

2. Suplimente nutritionale: am consumat mai multe produse americane, care sunt accesibile si la noi in tara, avand avizul Ministerului Sanatatii. Am folosit in primul rand Gelul de Aloe, cu care am facut cure de lunga durata. In afara de acesta, am mai luat comprimate numite Lycium Plus, care m-au ajutat sa contracarez efectele nefaste ale cobaltoterapiei; AbetaCarE – un vitaminizant foarte bun; Absorbent C – de asemenea cu efecte vitaminizante, dar care joaca si rol de adjuvant in terapia anticancer.

3. Qi-gong-ul (o metoda orientala de operare cu energie) poate fi practicat la noi in cadrul Asociatiei Qilingong