Şcoala Qilingong

de Doina Popa

Pentru unii, profesoratul e mai mult ca o vocaţie. E modul lor propriu de a vedea lumea. De aceea, când se retrag din activitatea didactică, rămân dăruiţi semenilor. Ei, într-un fel sau altul, încearcă să fie de folos. Iar Qigong-ul, prin complexitatea sa, oferă material preţios care aşteaptă să fie cunoscut.
Qigong-ul maestrului Lin Kai Ting e şcoala cu o programă ce nu seamănă deloc cu programa din şcolile pe care le cunoaştem.
Aici, nici program orar, nici obiectele de studiu, nici conţinutul, nici criteriile de evaluare nu seamănă cu cele pe care le ştim.
De ce vin oamenii la cursurile maestrului?
Pentru ca surprize placute te asteapta chiar din primele zile de curs. Fumatul, viciu daunator sanatatii tale si a celor din jur, poate fi inlaturat prin vointa proprie. Greutatea corporala poate fi diminuata cu cateva kilograme fara nicio restrictie alimentara.
Odihna nocturna se regleaza fara ajutor medicamentos. Ascultand prelegerile maestrului si incercand sa aplici in viata ta aceste invataminte, vei pasi curand spre sanatate, longevitate.
Caci Qilingong, scoala maestrului Lin Kai Ting, nu ia atitudine din punct de vedere politic. Nu conteaza partidele la putere sau in opozitie. Nu este impotriva nimanui. Pentru noi conteaza fiinta umana. Noi tratam oamenii in mod egal. Toti semanam. Toti oamenii isi doresc acelasi lucru indiferent de convingerile religioase sau politice. Toti dorim sa fim sanatosi, inteligenti, longevivi – spune maestrul.
Iar prin acordarea respectului – tehnica inalta in scoala Qilingong – aduci armonie in corpul tau, in jurul tau si astfel poti comunica mai usor cu semenii.
Aici, în şcoala maestrului Lin Kai Ting, numită „Şcoala Qilingong” învăţăm despre iubire, modestie, egalitate, despre compasiunea din inimă, despre „înţelepciunea primordială”. Prin prelegerile sale, maestrul Lin Kai Ting ne vorbeşte despre relaţiile interumane, despre contopirea cu natura, despre influenţa vremii şi a mediului înconjurător asupra fizicului şi psihicului omului.
Aici, eşti ajutat să-ţi corectezi modul de a gândi, afli ce importanţă au cuvintele şi începi să foloseşti în dialogul cu semenii cuvinte care „să te înalţe” nu să te coboare.
Qigongul – artă, dar şi ştiinţă venită din Orient – te învaţă cum să înlături poluarea exterioară (dorinţele de orice fel) dar şi otrăvurile din interior, care fac atâta rău trupului şi sufletului.
Lăcomia, mânia, ignoranţa, ce ne ademenesc în multe împrejurări, pot fi ţinute la distanţă.
Descifrând şi aplicând asupra ta „teoria celor cinci elemente” afli că furia, mânia şi alte emoţii negative pot leza organe importante din corp. Practica Qigong te poate ajuta oferindu-ţi echilibru şi liniştea interioară atât de necesare în perioada pe care o traversăm.
Tot la „Şcoala Qilingong” afli despre caracterul dual al fiinţei umane, despre legea cauză-efect, despre atingerea înţelepciunii prin găsirea căii spre adevărata cunoaştere. Iar sloganul acestei şcoli este: „Adu-ţi bucurie în suflet!”.
Aşa vei crea armonie în jurul tău. În acest fel, vei transforma ura în iubire, duşmanii în prieteni. Căci „iubirea mută şi munţii din loc”. Dăruind iubire, cel care are de câştigat eşti tu. Se produc schimbări în corpul tău la nivelul sănătăţii şi al performanţelor în orice domeniu.

Jing, Qi, Shen

(de pe site-ul yijinjing.ro)

Se folosesc adesea termenii jingqishen în fel de fel de discuții, articole sau în instrucțiunile pentru practică, cu toate acestea adevărata lor înțelegere este ceva mai dificilă și, la fel ca orice concept din evoluția spirituală, înțelesul se modifică pe măsură ce evoluăm.

Explicațiile de mai jos sunt – în mod evident – potrivite pentru practicanții începători.

Rafinarea energiilor

Se spune că metoda rafinării energiilor este aceea de a rafina corpul (sau jing) în qi, de a rafina qi-ul în shen și de a rafina shen-ul în vid. Practic prin acest gen de cultivare consumăm una din resurse pentru a întări și a dezvolta altă resursă. În mod evident, amplificarea cât mai mare și rafinarea vidului reprezintă scopul ultim al evoluției spirituale.

Atunci când vorbim de vid în fapt vorbim de spiritul nemuritor care pare să fie și să nu fie parte a acestei creații. Atunci când dorim să subliniem natura sa transcendentă îl putem denumi vid.

Metafora bateriei

În înțelegerea explicației anterioare putem avea impresia ca fluxul normal este acela de a transforma hrana în jingjing-ul în qiqi-ul în shen iar shen-ul în vid și că aceasta este singura cale de transformare a energiei. În realitate nu este așa, energiile de un anumit tip contribuind la amplificarea altor energii și nu neapărat în această ordine.

Putem mai degrabă spune că energiile sunt interdependente și se influiențează reciproc prin calitatea și cantitatea lor. Folosim aici termenul de energie pentru a reprezenta toate aceste realități, chiar dacă este puțin forțată utilizarea sa câștigăm mult mai mult în elocvență…

În metafora bateriei se explică faptul că qi provine din yin și yang, fiind prin urmare de natură electrică sau electricitate. În acest caz jing este fluidul care umple bateria. Atunci când generăm electricitate sau qi, nivelul (calitativ) al fluidului scade. Dacă cultivăm energia qi prin practică, atunci ea poate să refacă fluidul din baterie exact la fel cu situația în care reîncărcăm un acumulator.

În fapt qi-ul adevărat (zhen qi) combinat cu apa adevărată din rinichi (zhen shui) regenerează jing.

Metafora câmpurilor de cinabru

Pentru a structura localizarea celor trei comori în corp s-a recurs la metafora celor trei câmpuri de cinabru (dantian) care sunt locuri din corp unde sunt stocate cele trei tipuri de energie. Astfeldantian-ul superior (localizat în spatele celui de-al treilea ochi) este sediul shendantian-ul mijlociu (in spatele sternului) este sediul qi iar dantian-ul inferior – localizat la 2 degete sub buric și 2 degete în interior – este sediul jing.

În practica yijinjing la finalul fiecărui exercițiu se execută o compresie a energiei qi în dantian-ul inferior, în fapt această compresie urmată de rotația palmelor între organe asigură regenerareajing-ului folosind qi-ul cultivat și apa rinichilor.

Aceste lucruri sunt desigur niște convenții și după ce le înțelegem semnificația trebuie să le unim într-o înțelegere unitară. De exemplu realitatea este că nu există decât un singur dantian și acesta este tot corpul. De ce spunem aceasta? Pentru că tot corpul stocheaza jing, mai ales în cazul practicanților avansați. Atunci când maestrul se referă la nivelul și calitatea qi-ului din dantian, ca urmare a verificărilor periodice, putem interpreta că se referă la nivelul și calitatea jing-ului stocat.

Hexagramele Capcana şi Strălucirea

Hexagramele Capcana şi Strălucirea din Cartea Transformărilor

             Era o povestioară cu un om care dorea să devină nemuritor şi s-a apucat să mediteze. Ani în şir a stat nemişcat ca un buştean fără niciun rezultat. Oamenii treceau pe lângă el şi îşi băteau joc. Într-o zi un Maestru s-a îndurat de el, s-a aşezat în apropiere şi a început să frece două pietre una de alta. După o oră, omul nostru n-a mai putut îndura şi, curios, l-a întrebat ce face. Acesta i-a răspuns că vrea să le şlefuiască atât de bine până devin o oglindă. Atunci, într-o clipă, omul nostru şi-a înţeles strădania zadarnică şi a cerut învăţătura adevărată.

Partea iniţială în alchimie constă întotdeauna în acceptarea din toată inima, sincer, a faptului că efortul personal nu te conduce nicăieri. Dar efortul respectiv trebuie făcut, acesta este paradoxul. Koan-urile din Zen au acelaşi rol, aduc mintea la oprire. Dar evident că nu este nevoie de metode atât de extreme şi nu întotdeauna eficiente. Simpla practicare a tehnicilor qigong sub o îndrumare atentă este suficientă pentru a ajunge la o sănătate bună, mentală şi fizică. Dacă stabilim această bază în noi vom învăţa treptat această artă a cultivării vieţii. Maestrul nostru nu doreşte numai să ne dea peşti, ci doreşte să ne înveţe să pescuim singuri. De aceea această etapă iniţială este atât de grea şi de importantă. La început nu ştim nici ce peşti să prindem şi Maestrul trebuie să ni-i arate şi în al doilea rând trebuie să ne construim undiţa, nu putem primi una de-a gata de la nimeni. Acestea sunt dificultăţile, dar cu siguranţă aceste obstacole iniţiale merită să fie depăşite cu prisosinţă.

Cei doi peşti pe care trebuie să-i prindem sunt hexagramele din Yi jing, Cartea Transformărilor: hexagrama 29 – Capcana, cursa, pericolul

şi hexagrama 30 – Strălucirea.

Hexagrama 29 Capcana este o dublare a trigramei Kan, Apa care curge neîncetat. Ne este teamă de ceea ce ne aşteaptă în viaţă sau capcana poate consta în pericolul rutinei. Nu ne dăm seama că viaţa însăşi este spre folosul nostru. Adânc în noi avem un nucleu stabil şi sigur, linia continuă din mijloc din Kan, dar în decursul vieţii majoritatea oamenilor uită de el. Acesta este jing, izvorul vieţii din noi. Doar aminteşte-ţi de el şi niciun pericol nu te va urmări. Eliminând teama, ne putem folosi de proprietăţile apei, care este flexibilă şi se adaptează permanent. Apa, cât de molatecă pare, poate îndepărta, în cele din urmă, orice obstacole din calea ei. Aceasta avem de învăţat pentru a îndepărta capcana care ne ţine prizonieri: răbdare, perseverenţă şi anduranţă. Atunci capcana devine un ajutor pentru a ajunge la ţintă. În Cartea Transformărilor se spune că omul nobil se mişcă în viaţă conform învăţăturii şi virtuţii, el foloseşte repetarea pentru a preda practica. Învăţătura constă în a folosi strălucirea soarelui pentru a produce din apă aburul care ne întinereşte, în acest mod prindem aripi. În Yi Jing din MaWangDui hexagrama este numită Xi Kan cu Xi însemnând repetare.

Hexagrama 30 Strălucirea este o dublare a trigramei Li, Focul. Ascunsă în mintea noastră este claritatea şi strălucirea. Pentru a prinde pasărea strălucirii avem nevoie de o capcană. Omul superior care reuşeşte va lumina cele patru zări, adică va înţelege orice de pe faţa pământului.

În Yi Jing din MaWangDui hexagrama este numită Luo – capcană pentru o pasăre. În taoism se spune cu acelaşi înţeles „a dresa maimuţa sau de a înşeua calul sălbatic” al minţii. Dacă cultivi cu răbdare ai şanse de reuşită. În Cartea Transformărilor se spune „să ai grijă de vite îţi aduci noroc”. Taoiştii reprezentau Xia DanTian-ul printr-un ogor care este cultivat cu ajutorul vitelor de către un plugar. La indieni Vaca divină a creat Caleea Lactee cu care s-au hrănit toţi nemuritorii. Observăm că în fiecare cultură se vorbeşte de acelaşi lucru exprimat în diferite moduri.

Cele două hexagrame ne explică tehnicile qigong. După colectarea energiei aceasta este cultivată în Xia DanTian. Până ce nu reuşim să îndepărtăm toate gândurile din minte, pasiunile noastre vor creşte din nou, iar forţa noastră vitală, jing, va fi atrasă mereu de toate tentaţiile vieţii exterioare. Mintea noastră îndreptată cu blândeţe spre Xia DanTian unde se află jing-ul va cultiva treptat în noi o inimă pură. Treptat vom cultiva liniştea interioară şi vidul, linia întreruptă din trigrama Li. Taoiştii comparau acest proces cu încălzirea apei pe foc şi producerea aburilor. Aburul format este qi-ul. Rafinarea sa se face pe Micul Circuit Celest sau Orbita Microcosmică cu ajutorul respiraţiei interne. La început este un efort mental, dar odată cu naşterea embrionului apare respiraţia embrionară sau respiraţia internă naturală, atât pe Micul Circuit Celest, cât şi pe celelalte meridiane, dacă este asigurată suficientă energie internă. De aceea se spune că acest abur întinereşte corpul fizic. Tehnicile qigong elimină treptat dorinţele prin unirea apei cu focul şi permit descoperirea misterelor din spatele lucrurilor şi a naturii noastre adevărate.

Putem aprecia acum că atât Yi Jing, cât şi Dao De Jing nu sunt cărţi de filozofie, cum se consideră astăzi, ci erau, din cele mai vechi timpuri, manuale de alchimie internă. Yi Jing se cheamă Cartea Transformărilor, deoarece se ocupă de transformările alchimice din organismul uman în urma practicării qigong-ului. Combinarea acestor hexagrame permite realizarea diferitelor operaţii alchimice. Elevarea şi rafinarea continuă a energiilor iniţiale conduce la atingerea stadiilor hexagramelor Qian 1– Creativitate şi Kun 2 – Supuşenie care reprezintă dublarea trigramelor pentru Qian Cer şi Kun Pământ. Transformarea Yi se poate înţelege cu uşurinţă din reprezentarea ei pe oasele oraculare de broască ţestoasă rămase din antichitate. În imagine sunt indicate două mâini care toarnă un lichid dintr-un vas în altul, indicând rafinarea elixirului şi trecerea sa dintr-un corp în altul mai pur. Aceasta este explicaţia pentru care „vinul nou nu poate fi păstrat în butoaie vechi”. Transformarea corpului trebuie să urmeze transformările conştiinţei.

Ca o curiozitate menţionăm că hexagrama 63 Ji Ji Împlinire sau Deja a traversat ne arată Apa Kan deasupra Focului Li. În imagine avem omul îngenuncheat lângă trepiedul său alchimic care conţine elixirul care-l hrăneşte cu qi. În partea de jos este râul vieţii şi dincolo de mal este indicat un câmp cu grâne. Este lumea interioară plină de bogăţii.

Despre Xia DanTian taoiştii spun că:

În casa mea eu cultiv numai câmpul meu

Din el cresc mlădiţe care pot trăi zece mii de ani

Strălucirea este ca cea a aurului şi culoarea se schimbă

Sămânţa este precum a boabelor de jad şi fructele sunt peste tot.

Cultivarea se datorează numai pământului din castelul de mijloc

Iar irigarea depinde numai de sursa din Valea Supremă.

Pentru hexagrama 64 Wei Ji – Încă neîmplinire unde Focul este deasupra Apei este imaginea unui copac luxuriant a cărui fructe încă nu pot fi culese. Se spune că mica vulpe va trece apa în curând. Vulpea trebuie să mai crească. Dacă cultivă, reuşita este sigură. Doar că mai sunt necesare eforturi în plus pentru a culege fructele cultivării.

Cartea Transformărilor este o carte de alchimie unde sunt studiate trasformările care se petrec în natură şi în interiorul nostru dacă urmăm tehnicile energetice qigong. Primele opt hexagrame (care sunt trigrame duble) sunt stări spirituale sau energetice de la cele mai elevate cum sunt Qian (prima hexagramă) – Creativitate şi Kun 2 (a doua hexagramă) – Supuşenie (în tradiţia creştină înseamnă un om care devine o culme a purităţii celeste creative şi o prăpastie de smerenie) la primele percepţii energetice cum sunt Kan (hexagrama 29) – Capcana şi (hexagrama 30) Li – Strălucirea. În concepţia creştină lumea este o capcană dacă suntem prinşi în mrejele pasiunilor noastre şi o cale de mântuire dacă realizăm scopul pentru care suntem pe pământ. Strălucirea este mustrarea conştiinţei când cădem în capcană şi un ghid interior când cooperăm pentru atingerea scopului pentru care suntem aici.

Când începem să practicăm qigong-ul suntem în starea mentală a hexagramei 64 Wei Ji – Încă neîmplinire, deoarece nu suntem conştienţi de bogăţiile interioare. Omul obişnuit judecă totul cu o minte prea raţională, rece şi se lasă pradă pasiunilor şi emoţiilor negative care-l devoră ca un foc. Se spune că Focul este deasupra Apei şi aceasta conduce la neîmplinire.  Practicarea qigong ne aduce într-o stare mai favorabilă, deoarece în starea qigong suntem aduşi în starea corespunzătoare hexagramei 63 Ji Ji – Împlinire, când Apa este deasupra Focului. În limbaj obişnuit asta înseamnă că inima devine mai înţeleaptă, iar mintea se umple de compasiune. Atât timp cât mintea şi inima sunt despărţite nu există niciun progres spiritual în viaţa noastră, mai simplu zis nu putem fi împăcaţi cu noi înşine şi cu ceilalţi oameni.

Înţelepciunea apei – Li

de    Kenneth S. Cohen

Toate lucrurile din natură se curbează, se răsucesc, se întorc şi curg urmând modele care imită apa curgătoare. Astfel încât simţim ceva comun în nori, fum, pâraie, undele de nisip purtate de vânt pe plajă, conturul ramurilor pe cer, forma ierburilor vara, semnele de pe pietre, mişcarea animalelor. Chiar şi oasele au linii de curgere pe faţa exterioară şi în interiorul lor spongios.  Păianjenii îşi construiesc  pânzele, iar viermii de mătase crisalidele în spirale ce ne amintesc de vârtejurile apei. Inelele de la un copac tăiat arată ca vălurelele formate de o piatră aruncată într-un lac. Iar când privim cerul nopţii putem vedea Calea Lactee – un râu de stele. Alan Watts îmi spunea odată: În natură, distanţa cea mai scurtă dintre două puncte nu este niciodată linia dreaptă, ci linia curbă.” Trebuie doar să urmăreşti un cerb în pădure pentru a verifica asta: urmele animalului se abat la stânga şi la dreapta ca şi bancurile de nisip ale meandrelor unui râu.

Chinezii numesc acest model care imită apa, care este pretutindeni diferit, deşi peste tot asemănător, „li”. „Li” la origini semnifica urmele naturale încrustate în jad. Prin generalizare, ideograma chineză a început să semnifice un model asimetric şi ordinea naturală, ordinea care creşte din interior spre exterior, la fel cum un copac creşte dintr-o sămânţă.

Creaţiile artistice pot de asemenea exprima li – de exemplu o sculptură care include forma naturală şi textura pietrei sau un vas de lut creat manual în care luciul ceramicii variază după structura stratificată întâmplătoare. Opusul „li”-ului este „zi”, ordinea rigidă a logicii sau a lucrurilor care sunt un rezultat clar al manipulării umane, cum ar fi de exemplu un automobil. Un vas perfect rotund cu un desen simetric în jurul circumferinţei demonstrează „zi”-ul şi curând plictiseşte ochiul.

Am învăţat prima oară diferenţa dintre „li” şi „zi” când am încercat să desenez o trestie cu o pensulă chinezească. Profesorul meu s-a uitat la lucrarea mea şi a îngheţat: „Nu este o trestie, ci un stâlp de telegraf! Ai văzut vreodată o trestie care să stea perfect verticală cu exact acelaşi număr de frunze de o parte şi de alta?”

Profesorul îmi luă pensula şi o înmuie în cerneală. Apoi ridică pensula şi imediat a presat-o pe hârtia de orez. Privi pata lăsată şi se întrebă: „Oare cu ce seamănă? Ah, cred că este o vrabie.” Adăugă câteva linii de pensulă şi pata de cerneală se transformă într-o minunată vrăbiuţă, gata să zboare din pagină! Atunci profesorul îmi spuse: „Mintea trebuie să fie naturală!”

Oamenii sunt o parte a naturii şi astfel sunt capabili să manifeste frumuseţea naturală a lui „li”. Filozoful Lao Tze spunea: „Oamenii urmează pământul, pământul urmează cerul, cerul urmează Dao, Dao urmează natura sa proprie”. „Li” este nativ, „zi” este dobândit – din păcate prea uşor dobândit într-o societate care îţi impune să urmezi ceasurile mai degrabă decât ciclurile naturii. Alergând dintr-un loc în altul, petrecând mai mult timp citind sau gândindu-ne la viaţă decât trăind-o, noi pierdem  graţia noastră nativă, instinctivă, naturală. „Încetineala este minunată” declara un artist, Rodin.

Exerciţiile graţioase, curgătoare, de qigong ne ajută să încetinim şi să acordăm atenţie, să recapturăm şi să exprimăm o parte din noi pe care o avem în comun cu animalele şi cu restul naturii. Chiar şi mintea devine mai suplă şi mai plină de viaţă. Curgerea energiei interne determină curgerea conştiinţei şi eliberarea minţii de buştenii proastelor deprinderi.

Tigrul şi Dragonul

 

Stilurile qigong care imită mişcările animalelor sunt foarte multe. Pentru a le putea imita trebuie să intri în „pielea” animalului imitat, trebuie să atingi o anumită stare de spirit când trupul şi spiritul acţionează sincron. Atunci se pot utiliza calităţile specifice ale animalului imitat: să pluteşti precum dragonul, să sări precum tigrul, să fii jucăuş precum maimuţa, să fii flexibil precum şarpele.

 

Stilul Dragonului

Dragonul este unul din cele mai străvechi simboluri ale Chinei. Era reprezentat cu corp de şarpe, cap de cal, ochi de vacă, coarne de cerb, ghiare de vultur, acoperit cu solzi de peşte. El putea întoarce cursul râurilor, să usuce dintr-o sorbitură o mare. Dragonul se putea deplasa în apă, pe pământ şi în aer cu cea mai mare uşurinţă.

Stilul Dragonului este caracterizat printr-o mare mobilitate, o mare varietate de întoarceri şi răsuciri, deplasări rapide, mişcări energice urmate de o nemişcare deplină.

 

Stilul Tigrului

Tigrul este considerat la chinezi regele animalelor. El este graţios şi are o blană minunată. Atât în mişcare cât şi în repaus în acest animal se simte o putere colosală, el este un simbol al puterii. Când tigrul coboară din munte, privirea sa este teribilă, când se aruncă asupra jertfei îşi repede ghiarele de oţel, când intră în pădure toate animalele fug înfricoşate.

Tigrul cu uşurinţă aruncă bolovani uriaşi de pe munte şi sare peste torentele învolburate.

Stilul Tigrului este caracterizat prin forţă şi iuţeală, stabilitatea poziţiilor, putere în degete, privire semeaţă şi teribilă, o faţă plină de bărbăţie.

 

Pentru a imita un animal nu este suficient să-i imităm mişcările, trebuie să-i înţelegem caracterul, să avem o imagine mentală despre el. Precum un copac a apărut dintr-o sămânţă, tot astfel formele exterioare ale unui animal sunt produse de o imagine mentală, o „sămânţă” interioară.

Ca exemplu să considerăm forma dragonului. Să începem cu faptul că noi nu ştim cum să-l imităm, deoarece nu ştim cum arată un dragon. Miturile nu ne spun ce coarne sau aripi are dragonul, în schimb ne lasă să intuim cum simte un dragon, ce anume reprezintă, cum se mişcă, cu alte cuvinte nu ne transmit forma exterioară, ci o imagine mentală, interioară a dragonului.

În tradiţia chineză, dragonul se naşte în elementul apă şi se ridică la cer. Această „ridicare” se manifestă şi în stilul dragonului în care se combină ridicări şi coborâri bruşte. Dragonul este un animal „exploziv” (îşi cedează brusc puterea) şi „ascuns” (trăieşte în apă). Dragonul personifică principiul feminin yin, căruia i se opune tigrul, personificare a principiului masculin yang. Tigrul locuieşte în partea apuseană a cerului, în timp ce dragonul în partea de răsărit. În tradiţia toaistă, baza cultivării constă în stabilirea unei legături între tigru şi dragon în interiorul corpului, adică între rinichi şi inimă. Rinichii corespund elementului apă, iar inima elementului foc.  După cum se poate observa, stilul Dragonului nu înseamnă imitarea unui monstru zburător, ci realizarea într-o formă exterioară a imaginii mentale a dragonului. Dacă imaginea mentală nu este atinsă atunci forma exterioară va fi falsă. Prin urmare deşi se studiază forme exterioare, posturi şi mişcări, în spatele lor se află o activitate şi imagine mentală.

 

Există 12 animale principale şi de fiecare sunt legate anumite legende, fiecărui animal îi corespund anumite calităţi ale caracterului. Fiecare exerciţiu qigong legat de mişcările animalelor are un tip de  respiraţie caracteristic. Dragonul se ridică în zbor şi coboară, în forma sa intră un flux ascendent şi descendent al respiraţiei. Tigrul acţionează printr-o săritură bruscă înainte, care corespunde unui tip de respiraţie „direcţionat înainte”. Asimilând caracteristicile exterioare ale animalului, de la asemănare se trece la o identificare totală cu acesta. În forma dragonului nu imităm un dragon,  ci devenim un dragon. Executând mişcările animalelor nu ne jucăm de-a animalele şi nu le imităm, ci ne identificăm interior cu imaginile lor mentale. Nu este importantă asemănarea exterioară cu un animal, ci identificarea interioară. Prin intermediul unei anumite respiraţii, stare de spirit, posturi, omul în momentul realizării tehnicii respective devine acel animal.

Din cele mai vechi timpuri dragonul a fost considerat conducătorul cerurilor. În cronicile taoiste din sec. III-IV se spune cum dragonul îşi împarte energia, precum un împărat îşi împarte puterea între miniştrii, fiecare răspunzând de o anumită sferă de activitate: unul de apărare, altul de pivniţe etc. Din acest motiv modul de predare în toate şcolile începe cu Dragonul, apoi Tigrul, apoi Maimuţa etc. Celelalte animale deţin părţi ale puterii dragonului, are loc o dispersie specifică  prin preluarea numai a anumitor caracteristici energetice ale dragonului.

Despre Yin şi Yang

(de pe site-ul Qilingong Oradea)

de Carmen Şerbescu

Aşa cum promisesem, vă voi da câteva informații despre însemnul Yin Yang al şcolii. Acesta este un principiu universal al filosofiei chineze. Este și un principiu de bază al practicii qigong.

“Yang transformă şi Yin conservă. Yang şi Yin se manifestă ca mişcare şi odihnă: Yang se pune în mişcare până la maximum, apoi se odihneste; Yin se odihneşte până la maximum, apoi se pune în mişcare. Prin urmare, Yin se odihneşte înlăuntrul Yang-ului şi Yang fiinţează în interiorul Yin-ului; cele două sunt întreţesute inseparabil. Astfel, există un singur element care se confunda cu Tao.”

Chu Hsi (sec. al XI-lea d.H.)

Acest principiu se aplică oricărui fenomen din Univers, indiferent ca ne-am referi la macro- sau microcosmos. Această dualitate a energiei primordiale este o realitate incontestabilă: mişcare-repaos, feminin-masculin, plin-gol, parte văzută-parte nevăzută, toate există … dar nu separat! Cei doi poli există în unitate. Poţi oare, să cunoşti binele dacă nu ai cunoscut vreodată răul? Există oare, o dovadă mai elocventă a legăturii intrinsece a celor două tipuri de energii?

Acestea se completează mereu, existenţa lor fiind complementară, nu conflictuala, ambele având aceeaşi sursă. Lao-tzu scrie in Tao The Ching : “ O singură sursă a dat naştere la două lucruri.”

Dacă filosofia occidentală separă totul în două domenii diametral opuse, filosofia taoistă uneşte părţile după principiul Yin-Yang.

Căutând să trăieşti cu natura în schimbare veşnică, cu tot ceea ce te înconjoară, trebuie sa înveţi să exploatezi potenţialul situaţiei date. Binele nu trebuie să te bucure prea tare, răul nu trebuie să te ducă la exasperare … indiferent că este bine sau rău, nu te împotrivi … lasă-te purtat de val, dar să ştii să te foloseşti de energia lui. Simbolul taoist al longevităţii este bambusul deoarece se apleacă sub vânturile puternice fără să se rupă. Veşnica schimbare cere o continuă adaptare, ceea ce presupune o flexibilitate în gândire şi comportament.

Aspectul dual al fiinţei umane se manifestă prin: parte văzută, materială, definit ca trup, fiind în legătură strânsă cu Pământul, de unde rezultă şi natura umană…; parte nevăzută, definit ca suflet, fiind în legătură cu Cerul, de unde rezultă destinul. Calea este definită printr-o expresie chinezească “a cultiva deopotrivă natura umană şi destinul”.

Despre şcoala QilinGong

(de pe site-ul Qilingong Oradea)

de Carmen Şerbescu

Despre însemnele şcolii

Sigla

Are o dublă semnificaţie:

Fundalul colorat este un semn Yin Yang stilizat. Semnificaţia ei fiind că stilul QilinGong este un stil armonios, echilibrat, în acord cu lumea în care trăim. Un stil dinamic, colorat.

Ideograma chinezească din prim-plan este semnul Zi Qi sau Qi (energie) Violet. Culoarea violet este ceea care apare în aura unui maestru. Corespunde celui mai înalt nivel energetic. Culoarea în degradeu a ideogramei, de la baza portocalie la culoarea violet a părţii superioare sugerează evoluţia ascendentă a practicantului. Tehnicile şcolii fiind puternice şi eficiente cu efecte imediate, concrete.

Iar semnul Yin Yang, specific şcolii QilinGong, este:

Despre imnul şcolii

Da, există şi un imn al şcolii:

Healing Incantation

Puteţi să-l ascultaţi după ce l-aţi descărcat folosind linkul afişat.

Textul imnului este:

Om Bi, Lu Na Qi,

Jian Do, Xi Hao,

Mi Sha Ma, Xue Ha Mu,

Jian Do Qi Bei, Xie Na Da,

Bi Na Ya, Soa Ha

Dacă vă întrebaţi ce înseamnă aceste cuvinte, vă voi dezamăgi, pentru că de fapt nu înseamnă nimic. Ele sunt doar simple sunete, ca o mantră de fapt. Efectul lor este de însănătoşire.

Istoricul acesteia se leagă de un maestru din Tibet, căruia i s-au revelat aceste sunete într-o meditaţie. Ele au fost preluate de tibetani care au folosit-o secole la rând pentru păstrarea sănătăţii. Într-un ţinut arid, fără să existe un medic pe mari distanţe, această înşiruire de sunete este murmurat de oameni şi în zilele noastre.

Maestrul Lin Kai Ting l-a adoptat, ulterior a fost pus pe un fundal sonor şi a devenit imnul şcolii QilinGong.

Învăţaţi textul, ascultaţi muzica ei la calculator, prin casă, în maşină, peste tot unde puteţi şi menţineţi-vă sănătatea.

Este cadoul Maestrului şi a şcolii QilinGong pentru Dvs.

Despre stilul de qigong QilinGong

(de pe site-ul Qilingong Oradea)

de Carmen Şerbescu

Denumirea stilului nu este întâmplatoare. Ea are doua semnificaţii.

Prima semnificaţie se refera la Qilin.

Qilin, animal legendar din mitologia chineză. Apărătorul celor drepţi.

Qilin este un animal legendar din mitologia chineză. El este considerat ca fiind Apărătorul celor drepţi.

Qilin-ul este un simbol al înţelepciunii, seninătăţii şi prosperităţii. Iar Gong înseamnă măiestrie.

Este reprezentat ca având cap de dragon, coarne de cerb, copite de bou, pielea în solzi ca de peşte şi coadă de leu. Semnificaţia lui este că însumează toate calităţile celor cinci animale. Deşi arată ca fiind înfricoşător, el este un animal paşnic, protector al dreptăţii. Unele surse mitologice precizează faptul că este animalul favorit de companie al zeilor.

Parafrazând, stilul QilinGong, este un stil de qigong care îmbină caracteristicile de vază ale celor 5 stiluri tradiţionale de Qigong: medical, al artelor marţiale, budist, confucianist, taoist. La baza practicii de qigong fiind moralitatea.

A doua semnificaţie:

Este ceea care dă de înţeles că este vorba despre stilul de qigong al Maestrului Lin Kai Ting. Qi(Lin)Gong. Mai simplu: QilinGong.

Caracteristici ale stilului QilinGong

QilinGong este stilul de qigong fondat de Maestrul Lin Kai Ting. Acest stil combină tehnici şi metode tradiţionale, sistematizate pentru a se potrivi cu modul de viaţă al omului modern.

Practicarea QilinGong-ului nu necesită retragerea din societate. Dimpotrivă, pe măsură ce progresează, practicantul acestui stil se simte din ce în ce mai bine integrat în societate, iar contribuţia sa individuală la mersul înainte al societăţii creşte.

O altă particularitate a şcolii QilinGong este aceea că anumite tehnici pot fi practicate concomitent cu activităţile cotidiene, de rutină, cum ar fi mersul pe jos, statul în picioare, statul pe scaun sau chiar în timpul somnului. QilinGong  este un stil de qigong ce poate fi practicat 24 de ore din 24.

Maestrul Lin Kai Ting ne învaţă: “Dacă nu ai timp să practici, practică tot timpul. Cultivă-ţi viaţa în permanenţă.”

Mai presus însă de orice tehnică, QilinGong este un mod de viaţă bazat pe principii şi valori universale ale umanităţii: moralitate, respect pentru viaţă, dragoste şi compasiune pentru semeni.

Teoria celor Cinci Elemente

de Robertino Bezman

Filozofia chineza priveste organismul uman ca pe o versiune in miniatura a Universului. Procesele vitale sunt in stransa legatura cu interactiunea dintre cele 5 elemente creatoare ale naturii prin intermediul doctrinei principiului yin-yang.

Tocmai de aceea Omul nu poate fi separat de Natura. Astfel Omul si Natura respecta aceleasi legi universale. In natura, ca si in corpul omenesc, exista o continua interactiune intre fortele opuse si unificatoare – yin si yang. Armonia in echilibrarea celor doua principii opuse este realizata printr-un echilibru dinamic al intregului organism – qi.

Aceasta armonie este cultivata si obtinuta prin respectarea legii, prin integrarea omului in totalitatea Naturii. Aceasta relatie Om-Natura este deseori reprezentata in poezii si picturi. Omul, mic si insignifiant, este fericit si in armonie cu maretia naturala a muntilor, copacilor si raurilor si cu lumea nevazuta a vidului infinit. Omul nu poate fi separat de Natura. Cel care e separat de Natura nu poate fi cu adevarat Om. Fundatia Medicinii Traditionale Chineze se sprijina pe o filozofie a naturii fara de care practicantii nu pot obtine o vindecare totala.

Rapida largire a frontierelor stiintei si tehnicii, cresterea accelerata a achizitiei de informatie, intensitatea specializarii in cercetarile organizate, puterea crescanda a armelor de distrugere in masa si epuizarea resurselor naturale, toate acestea creeaza un vacuum moral si crize ideologice. Acolo unde se termina stiinta incepe calea eticii religioase. Omenirea are nevoie de un sprijin. Omul a plecat din sanul Naturii iar acum trebuie sa se intoarca acolo si fie in uniune cu ea. A fi in armonie cu imensitatea naturii inseamna sa fii in comuniune cu Tao lucru care reprezinta de fapt uniunea cu Cine Sunt!

Conceptul celor cinci elemente este un rezultat al interactiunilor yin-yang. Cele cinci elemente sunt lemnul, focul, pamantul, metalul si apa. Lemnul este activ, creste si poate fi ars, adica este yang. Focul este cel mai activ, avand nevoie de aer pentru a arde. El este elementul cel mai yang din cele cinci. Atat lemnul cat si focul sunt deasupra nivelului solului lucru considerat yang. Pamantul constituie nivelul solului fiind astfel neutru. Sub pamant se afla depozitele de metal si minerale care sunt considerate yin. Deasemenea metalul este yin deoarece este mult mai stabil in comparatie cu lemnul ce arde mai usor. Dar cel mai yin dintre toate elementele este apa care poate ajunge mult sub nivelul solului, chiar mai jos decat metalul. Apa este indispensabila pentru cresterea copacilor astfel ca ciclul reincepe cu elementul lemn.

Documente istorice din sec.1 i.Hr. il metioneaza pe Zhou Yen ca fiind cel care a observat interactiunile yin-yang din natura, fenomenele de crestere si descrestere a yin-ului si yang-ului, separarea Cerului si a Pamantului si miscarile celor Cinci Mari Virtuti. Se crede ca tot el a perceput relatia anatomica din punctul de vedere al Sistemului celor Cinci Elemente. Aceasta este singura atestare istorica de acest fel. De aceea Zhou Yen (350-270 i.Hr.) este considerat a fi primul care a pus in legatura conceptul yin-yang si Sistemul celor Cinci Elemente. Aceasta combinatie constituie cel mai important concept regasit in “Canonul de Medicina Interna al Imparatului Galben”. De fapt in aceasta lucrare conceptul a fost tratat in detaliu pentru prima data. Fiecare element este asociat cu un numar de organe sau tesuturi functionale, cu gusturi, emotii, sezoane, culori si alte caracteristici. Lao Zi mentionase inca din sec.VI i.Hr. cateva dintre aceste caracteristici bazate pe conceptul celor Cinci Elemente (vezi „Cartea Caii si a Virtutii”). Cele cinci culori orbesc ochiul. Cele cinci sunete asurzesc urechea. Cele cinci gusturi amortesc cerul gurii. Cele Cinci Elemente au fost insa asociate cu organele interne, cu emotiile si cu alte caracteristici abia in „Canonul de Medicina Interna al Imparatului Galben”.

Intre aceste structuri trupesti si caracteristici asociate, exista o relatie interdependenta care se afla in starea dinamica a homeostazei. Ea este folosita in Medicina Traditionala Chineza pentru a corela fenomenele naturale cu mintea si corpul omenesc. Patologia si terapia nu ar trebui sa fie privite ca o simpla relatie cauza-efect intr-un singur sens. Efectul ar putea influenta cauza existand deasemenea si influente reciproce ale dinamicii celor Cinci Elemente. Interactiunile yin-yang si Conceptul celor Cinci Elemente ar trebui sa fie un ghid pentru practica medicala si pentru prevenirea bolilor. Si asta pentru ca acest sistem a fost dezvoltat de-a lungul a mii de ani de experiente clinice in China.

Ciclul Productiv al Celor Cinci Elemente

Fiecare element genereaza alt element si de aceea fiecare element este urmat de unul pe care nu il poate stapani. Lemnul este urmat de Foc. Focul este urmat de Pamant. Pamantul este urmat de Metal, etc. Ciclul productiv se desfasoara deci in aceasta ordine: lemn, foc, pamant, metal, apa. Cu alte cuvinte, este un ciclu de generare reciproca aratand interdependenta tuturor lucrurilor din natura.

Explicatia acestui ciclu este aceea ca nici un element din natura nu poate domina la nesfarsit. Fiecare element este urmat de unul pe care nu il poate stapani. Semnificatia straveche a acestui ciclu este ca nici un imparat sau dinastie nu poate conduce pe termen nelimitat. Nici un imperiu nu poate dura la infinit. Nimeni nu poate trai de-a pururi pentru ca suntem, cu totii, muritori. Aceasta este Legea Naturii.

Ciclul Distructiv al Celor Cinci Elemente

In acest ciclu, fiecare element stapaneste un element care il urmeaza, dar fiecare element este precedat de un un elemnet stapanitor. De exemplu, apa stinge focul, deci apa precede focul. Focul poate topi metalul, asa ca focul precede metalul. Metalul, sub forma de unelte, poate taia copacii, tocmai de aceea metalul precede lemnul. Radacinile copacilor pot patrunde adanc in pamant, deci lemnul precede pamantul. Pamantul poate opri curgerea apei (un baraj de pamant, de exemplu) asfel ca pamantul precede apa. Iar ciclul continua cu apa care controleaza focul, s.a.m.d.

Qi este energia vitala ce curge prin toate organele, fie ele yin sau yang. Lipsa qi-ului in oricare dintre organe semnifica un dezechilibru in acel organ. Pentru ca organele sunt in stransa legatura unele cu celelalte, acest lucru asigura curgerea normala a qi-ului prin corp. Fiecare element are un meridian specific prin care circula energia. Organele pline (yang) depoziteaza energia iar organele goale (yin) transforma substantele nutritive in qi si inlatura deseurile rezultate in urma procesului. Acupunctura ajuta la restabilirea echilibrului care sa permita curgerea normala a energiei in timp ce plantele (fitoterapia) ajuta la eliminarea excesului de qi sau la aportul de energie. Dezechilibrul energetic semnifica un dezechilibru yin-yang in interiorul unui organ care va influenta in mod negativ organul pe care il controleaza in ciclul distructiv. De exemplu, daca exista un dezechilibru la nivelul inimii aceasta va afecta plamanii iar un dezechilibru la nivelul intestinului subtire va influenta negativ intestinul gros. Dezechilibru inseamna fie prea mult/putin yin fie prea mult/putin yang.

Energia esentiala, in toate manifestarile ei, este implicata intr-un proces de interactiune a celor Cinci Elemente. Universul se mentine in echilibru si prin echilibrul yin-yang al energiei. Deoarece corpul omenesc este un univers in miniatura el atinge starea de armonie mentala si fizica in acelasi fel. Energia curge in corp prin meridiane si prin viscerele lor corespunzatoare ca urmare a interactiunilor dintre cele Cinci Elemente. Energia are patru directii – urca sau coboara pentru transformare, intra si iese pentru crestere. Energia ancestrala este depozitata in rinichi. Energia nutritionala se afla in mancare. Energia atmosferica este extrasa din aer de catre plamani. Acestea sunt doar cateva din manifestarile energiei care provine din miscarea lui Tao.

Tabelul de corespondente al celor Cinci Elemente

ELEMENT LEMN FOC PAMANT METAL APA
ANOTIMP PRIMA VARA VARA VARA TARZIE TOAMNA IARNA
ORGAN YANG VEZICA BILIARA INTESTIN SUBTIRE / TRIPLU INCALZITOR STOMAC INTESTIN GROS VEZICA URINARA
ORGAN YIN FICAT INIMA/ PERICARD SPLINA PLAMANI RINICHI
SENTIMENT MANIE BUCURIE SIMPATIE MAHNIRE TEAMA
CULOARE VERDE ROSU GALBEN ALB ALBASTRU
SUNET TIPAT RASET CANTEC PLANSET GEAMAR
GUST ACRU AMAR DULCE USTURATOR SARAT
MIROS RANCED PARLIT AROMAT CLOCIT PUTRID
DESCHI DERE OCHI LIMBA GURA NAS URECHI
TESUT TENDOANE VASE SANGUINE CARNE PIELE SI PAR OASE
CLIMAT VANTOS ARSITA UMED ARID RECE
PROCES NASTERE CRESTERE TRANSFOR MARE RECOLTARE DEPOZI TARE
DIRECTIE EST SUD CENTRU VEST NORD

Cele trei comori (II)

de U Ceng-en

 

-Ce părere ai despre cvietism?

-Dar asta ce mai e?

-Asta înseamnă hrană săracă, inacţiune, meditaţie, înseamnă să te abţii de la vorbă şi de la orice faptă şi să practici yoga.

-Dar voi trăi veşnic?

-Roadele cvietismului nu sunt mai bune ca huma nearsă în cuptor.

-Ce vrei să spui prin „huma nearsă în cuptor”?

-Cărămizile şi olanele pot aştepta mult şi bine gata pregătite în cuptor, dar dacă nu au fost încă arse, vine o zi când încep ploile şi atunci vor fi luate de apă.

-Nici asta nu făgăduieşte prea mult pentru viitor!

-Ai putea încerca atunci să înveţi unele exerciţii, zise patriarhul, cum ar fi „Să culegi Yin şi să-l contopeşti cu Yang”, „Să tragi cu arcul slobozind catapulta”, „Să te freci pe buric şi să nu mai răsufli”. Apoi sunt unele practici alchimiste, cum ar fi „Explozia magică”, „Să arzi trestii şi să trăsneşti trepiedul”, „Să obţii plumb roşu”, „Să topeşti piatră de toamnă” şi „Să bei laptele miresei”.

-Si toate astea mă vor face să trăiesc veşnic?

-A crede asta este totuna cu a încerca să pescuieşti luna din apă.

-Ce vrei să spui prin „să pescuieşti luna din apă”?

-Când luna se află pe cer, ea se oglindeşte în apă şi arată ca şi când ar fi adevărată. Dar dacă încerci să pui mâna pe ea, îţi dai seama că nu este decât înşelăciune.

-Nici asta nu-mi pare să fie ceva prea bun, spuse Maimuţa. Prin urmare, n-am să învăţ nici exerciţii d-astea.

-Ei, asta-i bună! strigă patriarhul, şi după ce coborî de pe locul de ceremonie, apucă nuiaua şi arătând spre Maimuţă, spuse:

-Tu, maimuţă puturoasă! Asta nu vrei, aia nu vrei, dar ce-ai dori să-nveţi, aş vrea să ştiu?

Si vorbind astfel o lovi de trei ori în cap. Îşi duse apoi mâinile la spate, îndreptându-se grăbit spre camera lui, şi după ce spuse celor de faţă să plece zăvorî uşa după el.

Învăţăceii erau peste măsură de mânioşi şi-şi vărsau focul pe Maimuţă. Maimuţa nu se arăta însă deloc neliniştită, ba le răspunse chiar c-un rânjet batjocoritor. Ea se pricepea să tălmăcească semnele tainice şi înţelesese că maestrul, lovind-o de trei ori, îi dăduse întâlnire la a treia strajă şi că, plecând cu mâinile la spate, îi dăduse de ştire să-l caute în încăperile lui. Zăvorârea uşii însemna că trebuie să vină pe ocolite, prin uşa din dos, pentru a fi iniţiată în tainele învăţăturii.

La a treia strajă, Maimuţa se strecură în camera maestrului.

-Aici suntem singuri, spse Maimuţa şi nu ne-aude nimeni. Fie-ţi milă de mine şi învaţă-mă Calea Vieţii Lungi. N-am să uit niciodată bunătatea ta.

-Pentru că ţi-ai dovedit chemarea pentru asta, tălmăcind semnele mele tainice, vino mai aproape şi ascultă cu luare-aminte. Am să-ţi dezvălui taina Vieţii Lungi:

Nu irosi, păstrează bine izvoarele vieţii tale,

Acesta-i sâmburele oricărei divine sau lumeşti magii.

Totu-i cuprins în trei cuvinte, uşor în minte să le ţii

Vorbesc de: suflet şi de spirit şi de prelunga răsuflare,

Păzeşte-ţi-le de aproape şi apără-le cât mai tare.

Nu irosi nimic din ele, păstrează-le-n lăcaşul lor.

Aceasta-i tot ce poţi afla şi-ţi dau eu ca învăţător.

Broasca ţestoasă fie-ţi pildă şi şarpele-ncolăcitor,

Atât de bine sunt închise şi învelite de-al lor scut,

Încât izvoarele vieţii le sunt mereu ca la-nceput.

Chiar dacă lotusul de aur l-ai pune-n miezul unui rug,

Unicele cinci elemente se schimbă, dar nu se distrug,

Se-mbină altfel, se combină şi un nou rost redobândesc.

Deci dacă tu astfel vei face, un Buddha vei ajunge-n pace

Sau un nemuritor ceresc.”

Previous Older Entries