Taijiquan curs Confucius Cluj 2012-2013

Pentru cei interesaţi de taijiquan prezentăm

videoclipurile:

video1 (februarie 2013)

video2 (februarie 2013)

video3 (aprilie 2013)

şi imaginile (multumiri Cristinei Varga)  de la cursul final de taijiquan de la Confucius Cluj:

DSCN0540 DSCN0531 DSCN0532 DSCN0533 DSCN0535 DSCN0536 DSCN0537 DSCN0538 DSCN0539

Anunțuri

Dansul Constelaţiilor

de Peter Yang

Pământul

Pământul este începutul, este parte din ceea ce are formă, cea mai simplă şi mai accesibilă simţurilor, este baza care va modela dezvoltarea ulterioară.

Taoismul

Lao Tse cântă la flaut pe un bou.Laozi

Adevărul este ceva atât de accesibil încât trece neobservat pentru simţurile noastre.

Înţeleptul din Orient trăieşte la fel cum zboară păsările: fără să lase urme.

Energiile negative, trebuie să le compensezi, nu să li te opui, aceasta este atitudinea flexibilă a taoismului.

Trei sunt zeii taoişti, fără nume, fără chip, dar tot trei, ca Sfânta Treime.

Fii flexibil în faţa dificultăţilor, de asemenea degustă-le.

Fiecare celulă din organism este vie, dar nu ar fi astfel dacă nu ar interacţiona cu celelalte.

Dacă practici în natură, în armonie cu natura, animalele nu se vor teme de tine.

Vântul bate frunzele cele mai dure ale copacului şi rămân doar cele mai flexibile.

Din moment ce nu putem schimba lumea, ce putem face este să schimbăm lumea noastră interioară. Urmează-ţi calea.

Daoyin

Masează picioarele. Flexibilitatea acestora o determină şi pe cea a corpului.

Dacă vă relaxaţi faţa, veţi fi mult mai relaxaţi.

Relaxându-vă mâinile, vă relaxaţi întregul corp. Mâinile se încarcă cu energie, dar într-un mod relaxat. Unele stiluri de Kung Fu sunt interesate să întărească mâinile, să le facă dure; noi căutăm contrariul. Mâinile, tălpile picioareleor şi abdomenul acumulează multe tensiuni şi acestea trebuie să fie eliberate.

Qigong

Arcaşul: fără elasticitate, arcul este inutil.

Când stai în picioare,  simte ca şi cum ai avea degetele de la picioare într-un pârâiaş. Simte energia cum curge ca apa pârâiaşului prin tine.

O zonă tensionată blochează fluxul de sânge şi de energie.

Cel mai bun Qigong este Tai Chi-ul (Marea Limită).

Plimbarea Tigrului

Modul de a călca este … ca cel al unui vagabond, al unui hoinar fără adăpost.

A învăţa să mergi corect, înseamnă să fi învăţat aproape tot ce este necesar să cunoşti.

În cazul în care motivaţiile tale sunt bucurii din afara ta, vei depinde de exterior.

Calcă ca un elefant care trece peste un buştean.

Calcă ca un tigru, a cărui prudenţă şi subtilitate îl fac unul din cele mai mortale animale de pradă. Acesta este animalul Taichi-ului.

Practica este totul.

Trebuie să mergeţi ca şi cum aţi călca pe gheaţa unui râu îngheţat, în cazul în care simţiţi că se rupe gheaţa, piciorul care este în faţă poate fi retras înapoi, în siguranţă.

Cele trei comori

de Peter Yang

Cele trei comori sunt postura, respiraţia şi atenţia; acestea sunt strâns legate şi trebuie să fie acelaşi lucru.

O postură bună, îţi permite să respiri corect. O respiraţie amplă şi calmă, te ajută să fii atent. O persoană atentă are o postură plină de intenţie.

I

Postura afectează respiraţia.

Daca te concentrezi pe respiraţie, eşti atent.

Dacă eşti atent, postura ta este plină de viaţă.

II

Postura stând în picioare, relaxat şi atent, este postura cea mai demnă a omului.

Concentrează-te ca şi cum nu ai fi concentrat (fără blocaje sau efort).

În picioare, respiră ca şi cum ai face-o prin tălpile picioarelor.

III

Postura îţi afectează respiraţia.

Distragerile cultivă şi ele atenţia.

Dacă relaxarea este vatra, respiraţia sunt foalele.

IV

Posturile în Tai Chi sunt: în picioare, şezând şi culcat;

nu există poziţii intermediare.

Nu te mişti mecanic, după rutină. Ascultă-ţi corpul şi lasă-l să se exprime cât mai liber.

Căutăm să respirăm cât mai relaxat şi profund.

Respiraţia se aseamănă cu mişcarea mătăsii.

V

Este ca şi cum o mână te-ar trage de păr spre cer.

Există foarte puţini oameni din lume care menţin capul drept, cu demnitate.

Pentru a fi atent trebuie să ştii foarte bine, în orice moment, ceea ce faci.

Trebuie să ascultăm tăcerea respiraţiei;

e modul cel mai bun de a avea o minte centrată.

VI

În picioare, ca un Tai Chi (Marea Limită), săgetând cerul cu capul.

Fără frică. Ocupă locul tău.

Dacă te obişnuieşti să-ţi roteşti capul în timp ce faci o activitate, asta devine un obicei de care cu greu te dezbari.

Interiorul este format din respiraţia externă şi gândire.

VII

Postura ta este o atitudine faţă de viaţă.

Calugării budişti, cu sutrele lor, caută să centreze mintea.

Energizează-te inspirând şi expirând, elimină ceea ce nu ai nevoie.

VIII

Postura pe care o adopţi determină destinul tău;

implică demnitatea ta umană.

Repetarea continuă a mişcărilor în sală are un singur scop:

de a capta atenţia ta.

Intrăm în viaţă cu un număr numărat de respiraţii,

dar asta din păcate nu ne face să respirăm mai lent, să savurăm fiecare respiraţie.

IX

Trebuie să ştii să respiri cu tot corpul.

Respiraţia la nivel nazal şi la nivel abdominal.

În respiraţia abdominală, diafragma comprimă abdomenul.

Se poate respira şi cu vertebrele pentru a vă relaxa bine spatele.

X

Există trei bariere fizice care obstacolează respiraţia:

abdomenul, diafragma şi gâtul.

Expiraţia este cea mai importantă, deoarece sunt expulzate tensiunile.

Respiraţi ca oamenii, nu ca nişte roboţi.

Despre Tai Chi

de Peter Yang

Intră, te afli în casa ta

Ai practicat Tai Chi înainte? Sigur că îţi place să practici, este dacă putem zice aşa, o yoga chineză. Dacă lucrezi inteligent, vei vedea cum te relaxezi. O călătorie lungă începe cu un prim pas.

Stânca de pe fundul mării

La începutul practicii, avem obiceiul de a sta pentru o vreme. Nu urmărim niciun scop, ci pur şi simplu stăm şi ne bucurăm de sentimentul de a nu face nimic, de a nu ne baza pe un ceas. Este atât de important de a face ca şi acela de a nu face: hiperactivitatea acestor timpuri îi conduce la confuzie pe oameni.

Meditaţia începe în momentul în care se trece această poartă.

Stai liniştit, nu există nici un animal care se aşează dintr-o dată. Ia o pernă şi ocupă un loc. Deşi viaţa este efemeră, ocupă locul tău.

Aceasta nu este nici o practică uşoară şi nici una confortabilă, dar atunci când se face un lucru, obiceiul este mai important decât voinţa. De fiecare dată când o faci îţi va fi mai uşor.

Aşează-te cum îţi este mai comod, în poziţie lotus, jumătate de lotus sau în genunchi, ca şi japonezii. Observă-ţi postura şi relaxează-ţi părţile corpului, încetul cu încetul. Prin observare, anxietatea  se disipă.

Nu căutăm un zazen extrem ca cel din Japonia, dar rămânem cu plăcerea de a practica. Stabili ca un munte, cu trei puncte de sprijin, puteţi vizualiza inspiraţia şi expiraţia în corpul vostru. Meditaţia înseamnă… să asasinăm „conceptualizările”.

Starea naturală a minţii este gândirea. Gândurile apar în mod constant, dar nu le acordaţi nicio atenţie. Le lăsăm să treacă ca nişte nori şi ne îndreptăm atenţia, uşurel, din nou spre corp. Nu ne identificăm cu aceste gânduri. Suntem conştienţi numai de corpul nostru şi de respiraţie.

Nu se pot opri gândurile pentru totdeauna, aşa că trebuie să învăţăm să le observăm, întotdeauna străini de ele. Copiii sunt singurii oameni care trăiesc în prezent. Pentru ei nu se pune problema de „ore” sau de „mâine”. Frica, gelozia, ura … doar provoacă suferinţă. Să sperăm că înţelegeţi.

Apoi, ar trebui să ne bucurăm de fiecare respiraţie. Numărarea respiraţiei este o modalitate de a rămâne concentrat. Nu vă grăbiţi. Orice preocupare este eliminată.

La final, deschideţi încet ochii. Acordarea corpului cu mobilitatea se va face  treptat şi practica se poate termina  cu un auto-masaj sau cu Tao Yin. Relaxarea şi sensibilizarea piciorului aduce mari beneficii pentru organism.

„Fie ca toate fiinţele să fie fericite,

indiferent de natura lor!

Slabe sau puternice, fără nicio excepţie,

cu corpul lung sau mare,

mijlociu sau mic, aspru sau delicat,

cele vizibile sau  nevăzute,

cele apropiate sau depărtate,

născute şi nenăscute.

Fie ca toate fiinţele să fie fericite!

Nimeni să nu inducă niciodată în eroare o altă fiinţă,

şi nici s-o dispreţuiască pentru vreun motiv,

nici să acţioneze condus de furie sau de ură

nici să dorească răul unei alte fiinţe vii.

Aşa cum o mamă şi-ar da viaţa

pentru fiul ei, pentru unicul său fiu,

deschide-ţi mintea, nelimitat,

plin de bunătate

faţă de toată lumea şi în toate direcţiile,

în sus, în jos, de jur împrejur

fără ură, fără duşmănie, fără nicio rezervă.”

Forma este vidă şi vidul este formă. Uneori, se caută iluminarea, se caută transcendenţa, pentru a fi sau a ne simţi diferiţi şi a ne sustrage astfel realităţii. Când simţim teamă pentru propriile percepţii, se merge în direcţia bună. Dificultatea de a medita, arată că gândurilor nu le place prezentul.

Ziua Mondială Tai Chi şi Qigong 2012

de Sorin Ilie Bîrlea

Ziua Mondială Tai Chi şi Qigong (World Tai Chi and Qigong Day – WTCQD 2012) este un eveniment anual care are loc în ultima sâmbătă a lunii aprilie, pe 28 aprilie 2012, pentru a promova practicarea Tai Chi şi Qigong în sute de oraşe din peste 70 de ţări începând din 1999, manifestare fondată de către Bill Douglas din SUA, aceste practici fiind tot mai răspândite în lume datorită efectelor rapide pe care le au asupra corpului omenesc.
Practicarea acestor tehnici are ca efect îmbunătăţirea şi reglarea sistemului nervos, îmbunătăţirea şi reglarea sistemului circulator, reglarea funcţiilor sistemului digestiv, îmbunătăţirea funcţiilor sistemului respirator, reglarea funcţionării sistemului endocrin şi, nu în ultimul rând, este o metodă antiîmbătrânire, menţinând corpul sănătos cu eforturi minime prin îmbunătăţirea circulaţiei energiei pe meridiane şi la nivelul organelor interne, fiind recunoscut ştiinţific faptul că funcţionarea corpului este bazată pe energie.
Iată că sănătatea poate fi la îndemâna oricui…

video pe Youtube adăugat de Tamas Andras cu ocazia acestei zile la Oradea:

cu ocazia acestei zile mai multe poze de la Cluj

cu ocazia acestei zile la Medias

cu ocazia acestei zile la Sibiu

(de pe site-ul dojo.ro)

….. One world …… one breath


Ziua Mondială a Tai Chi -ului şi Qigong-ului ( World Tai Chi and Qigong Day – WTCQD ) este un eveniment anual care are loc în ultima sâmbătă a lunii aprilie pentru a promova disciplinele Tai Chi Chuan şi Qigong în peste 60 de ţări începând cu 1999.
Ţelul acestui efort multinaţional este în principal prezentarea modalităţilor de dezvoltare a corpului uman din punct de vedere medical relativ la medicina tradiţională chineză şi de a stimula practicarea acestor arte în locul de reşedinţă a fiecărei persoane.
Evenimentul anual din ultima sâmbătă din aprilie este deschis publicului, gratuit, şi începe în Noua Zeelandă la ora 10.00 dimineaţa, ora locală, după care trece peste Oceania, Asia, Africa, Europa, America de Nord şi America de Sud, cu manifestări în peste 60 de ţări şi câteva sute de locaţii, terminându-se cu ultima manifestare în Hawaii aproape cu o zi după începerea ei.
Evenimentul constă în demonstraţii în masă de Tai Chi şi Qigong în diverse oraşe, şi cursuri gratuite în majoritatea oraşelor participante.
Telurile declarate a Zilei Mondiale a Tai Chi-ului şi Qigong-ului sunt :
1. informarea oamenilor despre beneficiile pe care le oferă practicarea Tai Chi-ului şi a Qigong-ului
2. informarea privind posibilităţile pe care aceste ramuri ale medicinei tradiţionale chinezeşti le oferă în afaceri, educaţie, reabilitare din punct de vedere a sănătăţii
3. oferă o idee globală asupra colaborării mondiale din punct de vedere a sănătăţii şi însănătoşirii trecând peste graniţele geopolitice dintre state

Recunoaşterea oficială
Ziua Mondială a Tai Chi-ului şi Qigong-ului a fost recunoscută de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca element al acţiunii „Mişcare pentru Sănătate” şi a fost declarată şi recunoscută oficial de multe oraşe ale lumii.

Istoric
Evenimentul mondial a început în 1999. Prima manifestare care a inspirat mişcarea mondială a avut loc în Kansas City, Missouri, Statele Unite ale Americii în 1998 pe peluza muzeului de artă „Nelson Atkins” din centrul oraşului, unde Clubul de Tai Chi Kansas City a ţinut o demonstraţie publică la care au participat aproape 200 de persoane.
CNN a prezentat evenimentul, fapt care a generat un interes major în afara oraşului Kansas City crescând rapid ajungând în câţiva ani la o manifestare naţională şi internaţională.
Tai Chi şi Qigong sunt tehnici de însănătoşire şi menţinerea sănătăţii dezvoltate în China, de-a lungul a mii de ani de cercetări, şi în prezent, cu o popularitate crescândă în toată lumea.
Cercetările au arătat că Tai Chi şi Qigong reduc anxietatea, depresia, durerile cronice, ajută sistemul imunitar, îmbunătăţesc funcţia respiratorie, ard caloriile, îmbunătăţesc substanţial echilibrul, aduc beneficii cardiovasculare, furnizează un instrument puternic de management al stresului şi încetinesc procesul de îmbătrânire.

Utilizarea Qigongului în Tai Ji Quan

de Ma Hun

Care consideraţi că sunt cele mai importante aspecte ale practicii Tai Ji Quan?

Stilurile Sin-Yi, Ba-Gua şi Tai Ji Quan sunt legate datorită unui unic principiu. Şi acest principiu constă în legătura intimă dintre moale şi tare. Unele stiluri dezvoltă prea mult moliciunea, altele prea mult tăria. Aceasta-i părerea mea personală. Consider că maestrul meu ne-a învăţat combinaţia optimă dintre moale şi tare. El vorbea de yin şi yang, aşa şi numea metoda Tai Ji Yin Yang. El considera că în Tai Ji trebuie să fie prezentă moliciunea şi tăria, rapiditatea şi încetineala, vidul şi plenitudinea, deschiderea şi închiderea. În închidere trebuie să fie prezentă deschiderea, iar în deschidere închiderea.

E o greşeală să avem o deschidere absolută şi la fel o închidere absolută. De aceea consider că ceea ce mi-a transmis maestrul corespunde adevăratei arte a tai Qi-ului, cum a fost de la bun început.

De exemplu, o mişcare poate să arate în forma exterioară moale, dar să conţină în sine, în interior, forţă. Această forţă nu e tare, ea este moale ca un arc. Este o forţă elastică. Ea poate fi comprimată şi întinsă. Este o forţă spirală. În acest caz va fi prezentă o forţă moale şi una tare. Numai în acest fel se poate obţine unitatea dintre moale şi tare. Dacă avem numai tărie, atunci acesta nu este Tai Ji Quan. Dacă în mişcări întâlnim numai moliciune şi lipseşte forţa, atunci şi în acest caz nu avem nimic bun.

Cum trebuie înţeleasă forţa? Baza în Tai Ji constă în yin şi yang. În afară de asta trebuie să studiem medicina, anatomia, tactica luptei…Când practicaţi formele trebuie să arate frumos. Oamenilor care vă urmăresc trebuie să le facă plăcere. În cele din urmă forţa voastră va dobândi relaxare, putere şi flexibilitate. Întregul vostru corp trebuie să fie flexibil. Trebuie să aveţi o dinamică corectă, să fiţi într-o stare relaxată şi adunată.

Mişcarea trebuie să pornească din picioare, să treacă în mod sistematic prin şale, şi să urce pe coloană. Şi deşi uneori va trebui să loviţi cu umărul sau mâna, în lovitură trebuie să fie prezentă forţa întregului corp, deoarece ea străbate în mod sistematic întregul ei traseu, răsucindu-se în spirală ca un arc.

Cum dobândesc elevii Dvs. această forţă?

Permiţându-le să dobândească precizia mişcărilor. Unde merge această mână? Unde să pun piciorul? Elevii trebui să-şi clarifice aceste aspecte. De unde încotro? Din care punct în care? După asta elevul poate fi învăţat să se relaxeze şi să i se explice importanţa şi utilitatea fiecărei mişcări. Pas după pas. Învăţarea decurge în două etape.

În prima etapă elevul copiază forma exterioară. În etapa următoare are loc învăţarea aspectelor interioare. Unde se manifestă forţaşi în această mişcare? Aici sau acolo? Unde e forţa? Acesta e un aspect interior. Şi doar apoi i se demonstrează utilitatea, modul de acţiune. De ce lovesc în acest mod? Care este scopul acestei mişcări? La al patrulea nivel are loc învăţarea muncii (gong) cu energiile (qi) – practicii qigong.

Care trebuie să fie calităţile unui bun luptător?

Stilul nostru este un sistem complet. În el participă nu numai muşchii, ci şi oasele, articulaţiile, tendoanele, energia internă – toate aceste elemente trebuie bine antrenate. Din acest motiv există o serie de principii energetice care trebuie respectate pentru a obţine rezultate.

1. La fiecare mişcare se mişcă întreg corpul. Deoarece numai astfel se poate aduna în interior forţa fizică maximă pentru a folosi energia internă sau să redirecţioneze energia rivalului.

2. Dacă vreţi să aveţi un  nivel înalt în Tai Ji învăţaţi-vă să conduceţi toate mişcările prin mijloc şi şale. Şi această condiţie este minimală. În viitor această conducere trebuie conştientizată pentru orice necesitate, folosind corpul ca pe o formă.

3. Forţa principală este în şale. Regiunea şalelor este regiunea Dantianului şi coloanei vertebrale. Este necesar să ne antrenăm în mod special coloana, Dantianul şi răsucirea spirală a spatelui. Răsucind şalele răsucim coloana. Asta este foarte important în Tai Ji.

4. Energia internă trebuie să fie completă. Corpul trebuie să fie un tot unitar, ca o minge elastică bine umflată. Dacă nu sunteţi plini de energie, veţi fi fără vlagă, slabi.

5. Toate articulaţiile sunt conectate. Energia trebuie să vină din pământ. Ştiţi că energia trece prin tălpi, este direcţionată spre şale, şi este eliberată în degetele mâinilor. Toate mişcările trebuie să fie interconectate.

6. Un mare grad de mobilitate. Multe persoane pot îndeplini o formă numai în amplitudinea proprie lor şi nu sunt capabili să aibe o mobilitate mai mare. Adică lipseşte varietatea atât în mişcările lente, cât şi în cele rapide. În practică trebuie să coexiste comprimarea, compacteţea şi întinderea. Oasele, articulaţiile şi muşchii trebuie să fie relaxaţi. Energia internă trebuie să poată circula.

7. Dezvoltarea energiei interne. Oamenii pot utiliza energia vizibilă. Energia invizibilă este acea energie care permite acţiunea la distanţă. În apropierea un maestru de nivel înalt puteţi simţi cum, acesta rămânând nemişcat, îşi exercită energia invizibilă. Este energia tendoanelor şi doar în mică măsură este vorba de energia musculară. Această energie mai conţine energia respiraţiei interne. Aceste două energii trebuie dezvoltate.

8. Apariţia intenţiei. Unele persoane când realizează o formă sau când luptă au o intenţie puternică. În exterior sunt ca nişte animale. Alţii, a căror intenţie doarme, niciodată nu vor atinge un nivel înalt. De aceea dacă doriţi să deveniţi un bun luptător, trebuie să obţineţi apariţia intenţiei. Forţa trebuie să se manifeste nu numai în afară, ci şi în interior.

9. Combinarea închiderii şi deschiderii. Multe persoane deschizându-se , se deschid complet, iar închizându-se se închid complet. Aceasta nu permite naşterea energiei din origini contrarii. Întregul nostru corp este un astfel de echilibru yin şi yang. Dar se poate constata că aveţi numai yang fără yin, sau yin fără yang. Sau se poate observa că nu aveţi un echilibru între yin şi yang.

10.  Forţele de reacţie. De fiecare dată când vă folosiţi forţa înainte, de exemplu împingeţi o căruţă, mâinile direcţionează efortul înainte, iar picioarele şi coloana în direcţia contrarie. De fiecare dată când îndreptaţi forţa în sus, de exemplu ridicând ceva, ne folosim de forţa îndreptată în jos. În acest fel în corpul nostru întotdeauna coexistă forţele contrarii, de reacţie. Întotdeauna.

11. Principiul Tai Ji se poate defini prin opt cuvinte: deschis, închis, vid, plin, rotire şi răsucire, sus, jos. Mulţi practicanţi utilizează principiul deschis-închis, fără principiul de vid şi plin sau sus-jos fără rotire-răsucire. Este foarte important să luăm în considerare toate cele opt principii simultan.

12. Principiul stabilităţii maxime. La mulţi practicanţi centrul de greutate este incert. Căutarea propriului centru de greutate pote constitui munca unei vieţi întregi. Conştientizarea acestui centru are o mare importanţă. Având centrare, sunteţi capabili să  vă apăraţi de 80 de oameni, deoarece forţa voastră este pretutindeni, nu numai într-o singură direcţie.

13. Mişcare nefinalizată. Multe persoane executând o mişcare se deschid pe parcurs şi nu ajung la punctul final. De exemplu, dorind să lovească o anumită zonă a corpului, ei nu sunt capabili să se mai întindă până acolo. Ca un tigru, care s-a hotărât să sară şi  care nu poate parcurge în salt întreaga distanţă  până la ţintă şi se opreşte la jumătatea ei. De aceea, el vine spre ţintă apropiindu-se până în imediata vecinătate. Numai conducând mişcarea până la capăt putem obţine un rezultat real.

14. Necunoaşterea principiilor yin şi yang. Mulţi practică arte marţiale dezvoltând excesiv yang şi insuficient yin. De aceea, practicând împingerea mâinilor ei folosesc numai forţa proprie. Ei nu iau în considerare  direcţia forţei rivalului. Ei nu înţeleg cum pot prelua şi folosi energia rivalului. Pentru a realiza asta trebuie să înţelegi principiul vidului.

15. Majoritatea practicanţilor nu au Xi – prezenţă. Nu sunt suficient în priză. Sunt ca apa lacului – prea liniştită, netedă şi nemişcată spre deosebire de valurile dintr-un golf zgomotos. Xi este prezenţa sau energia potenţială. Este starea dinaintea atacului. De exemplu o piatră aflată pe culmea muntelui nu are xi. Odată şi odată se va rostogoli la vale. Această piatră va avea xi. Mulţi practicanţi nu au xi, pentru că nu acordă atenţie fiecărei mişcări în parte.

16. Mulţi nu ştiu esenţa practicii. Când vă străduiţi să executaţi o rotaţie, trebuie să efectuaţi o serie de operaţii succesive, dar dacă solul este alunecos, veţi aluneca şi nu veţi reuşi nimic. Tot aşa, când executaţi o formă trebuie să obţineţi o utilizare corectă a jing-ului. De exemplu, împingând o maşină, simţiţi forţa şi ştiţi că o puteţi utiliza. Dar dacă alunecaţi, nu veţi putea utiliza forţa. Acelaşi lucru se întâmplă în timpul îndeplinirii unei forme: dacă nu simţiţi prezenţa energiei, nu veţi putea extrage forţa pentru apărare sau atac – asta va însemna că poziţia corpului vostru este instabilă.

Ce pot învăţa elevii din practică?

Fiecare elev are ţelul său. Unii doresc să devină medici. Alţii au deja o specialitate. Unul doreşte să practice masajul. Ce pot ei învăţa? Trebuie să le arăt pe unde trec meridianele. Pentru a dobândi aceste cunoştinţe mi-am luat licenţa în medicina tradiţională chineză.  Doream să ştiu pe unde trec în corp cele 12 meridiane. Practicanţii care doresc să practice cu adevărat trebuie neapărat să cunoască pe unde trece energia prin corp. Cunoaşterea unor astfel de puncte ca Bai Hui şi Hui Yin este absolut necesară. Deoarece dacă avem această cunoaştere ne este mult mai simplu să vizualizăm o linie care trece prin cele două puncte şi care ne îndreaptă coloana vertebrală şi în acest fel să eliminăm o mulţime de probleme legate de menţinerea unei poziţii greşite.

De exemplu, pentru a folosi forţa care trece prin picioare trebuie să cunoaştem meridianul Shao Yang. Energia coboară pe acest meridian şi trece în meridianul Shao Yin – aşa se deplasează energia în momentul unei lovituri. De aceea, emiţând energie, trebuie să ştim cum se mişcă şalele şi cum iasă qi-ul din Dantian.

Cum îi învăţaţi pe elevi să înţeleagă şi să practice  intenţia?

Ea este prezentă în fiecare mişcare. Intenţia şi energia (qi-ul) sunt în esenţa una. Intenţia mea, energia mea, unde se nasc ele? În Dantian. Ele trebuie să se nască acolo şi nu să treacă, de exemplu,  de la un umăr la altul. Este necesar să înţelegem asta.

Pentru a dezvolta intenţia, la început se învaţă poziţiile de bază, să ştii unde se termină fiecare mişcare şi unde să-ţi focalizezi atenţia. Nu contează unde este slăbiciunea fiecărui elev. Mereu se începe cu aceleaşi tehnici. Dacă elevul prinde uşor, mergem  mai repede, dacă mai greu, mergem mai lent. Ce subliniez mereu este practica continuă, zilnică. Numai prin ea treptat elevii îşi formează un tablou unitar. De aceea la diferite nivele practicanţii învaţă diferite tehnici.

Care sunt beneficiile practicii?

Practicând, uneori suntem nervoşi, suntem tensionaţi, nu reuşim să scăpăm de gândurile obsesive. Ne gândim la una, la alta – toate acestea introduc în conştiinţă neliniştea. Multe persoane se află în pragul nevrozelor; din cauza tensiunii psihice nu se pot relaxa. Însă în practică relaxarea este una din condiţiile esenţiale. Există multe mişcări şi fiecare mişcare în fiecare clipă necesită un înalt grad de precizie şi perfecţiune. Din acest motiv este necesar să exersăm zilnic complet focalizaţi pe ceea ce facem. După o anumită perioadă, după ce asimilaţi foarte bine forma, veţi putea  folosi conştiinţa voastră liber, fără tensiuni, dar cu o deplină concentrare.

În trecut mă îmbolnăveam uşor, eram slab, sufeream de insomnii, nu puteam lucra eficient, iată de ce am început să practic această artă.  Pe atunci aveam 35 de ani. Acum am  69 de ani şi mă simt la fel de tânăr şi în putere ca la 36. Acest beneficiu l-am primit în urma practicii mele. Practic  în fiecare zi. Iar experienţa mea de 30 de ani îmi permite să afirm că această practică este minunată. Experienţa mea arată că practicând corect, omul devine mai liniştit şi calm, dobândeşte capacitatea de a gândi mai limpede, se poate concentra mai bine şi să nu fie distras aşa de uşor. Devii asemănător apei, devii la fel de natural.