Calendarul energiei naturale

Calendarul energiei naturale a fost introdus în prima zi a primului an (2698 î.C.) în timpul domniei lui Huang Di, Împăratul Galben. Marele astronom al acelor timpuri, Tai Chiu, a primit sarcina să introducă acest calendar. În timpul solstiţiului de iarnă energia yin dispare şi energia yang se naşte. Din acest motiv, luna Zi a solstiţiului de iarnă (în calendarul vestic gregorian este aproximativ în luna decembrie-ianuarie) a fost aleasă ca prima lună a primului an a domniei lui Huang Di şi această perioadă a anului a fost acceptată ca energia Noului An.

Mai târziu, Marele Yu (2204-2197 î.C.) a stabilit ca a treia lună după solstiţiul de iarnă, care este şi prima lună a primăverii, să fie considerată prima lună a anului (în calendarul vestic gregorian este aproximativ în luna februarie-martie). Motivul s-a datorat necesităţii unei coordonări mai bune între activităţile umane şi variaţiile sezoniere.

În epoca şi mai tîrzie a dinastiei Chou, a 11-a lună, adică luna plină dinaintea solstiţiului de iarnă, a fost din nou considerată ca prima lună a anului. Dar apoi s-a revenit la a treia lună sau luna Yin, care a fost considerată ca Noul An şi prima lună a anului şi aşa a rămas şi până în prezent.

Din punct de vedere astronomic şi al cultivării interne, cea mai potrivită perioadă este luna Zi, decembrie, când se naşte yang-ul. Dar pe majoritatea oamenilor simpli, care erau agricultori, îi interesa care este cea mai potrivită perioadă când trebuie să se pregătească de venirea primăverii, adică când se manifestă energia yang la suprafaţa pământului, care este luna Yin, februarie-martie. De aceea Anul Nou se sărbătoreşte în februarie. În acest fel au fost introduse cele 12 ramuri terestre şi s-a construit un calendar pe baza lor.

Acest ciclu bazat pe cele 12 ramuri terestre este valabil şi pe durata zilei, perioada Zi fiind între orele 23-1, iar perioada Yin între orele 3-5. Este evident că pentru meditaţie sau practica nei gong, cea mai bună perioadă a zilei este perioada Zi. În perioada Yin corpul se pregăteşte de noua zi, pentru că energia yang ajunge la suprafaţă şi intră în meridianul plămânului. Aşa că pentru exerciţiile de dimineaţă  sau practica wei gong sunt optime orele 5-7 când deja suntem treji, în formă, şi energia este în meridianul intestinului gros. Până la urmă accentul se pune pe armonizarea şi ajustarea treptată, pe creşterea sensibilităţii corpului la ciclurile energetice.

Orice persoană, dacă a dormit bine, se scoală plină de energie şi cu voie bună dimineaţa. Odată cu venirea primăverii, cu toţii suntem cuprinşi de o anumită efervescenţă specifică anotimpului. Prin cultivare putem adânci această senzaţie vagă şi ne putem mări energia utilizând aceste modificări sezoniere energetice. Deşi aceste modificări sunt evidente, în graba noastră nu le mai observăm şi pierdem legătura noastră cu natura trăind într-un mediu artificial. Acesta ne asigură o mare comoditate, dar şi o izolare de ciclurile naturii.

Când soarele este pe cer ne este foarte dificil să vedem stelele pe cer. Cerul albastru este imediat deasupra capului nostru şi norii ne fură privirea. Este nevoie de noapte pentru a aprecia nemărginirea cerului. Tot aşa, în timpul zilei, strălucirea corpului fizic ne fură privirea de la cerul interior.

Soarele răsare şi apune, este o ciclicitate evidentă. Dar faptul că nu răsare şi apune la acelaşi moment al zilei, ci depinde de sezon, s-a putut observa doar când s-a corelat mişcarea sa cu alte mişcări. În antichitate, această corelaţie externă a condus la astronomie, iar corelaţia internă a condus la astrologie. Momentul când soarele apunea răsărea o anumită constelaţie pe cer. Dar în decurs de o lună, locul acelei constelaţii era luat de o alta şi apoi de alta, iar după un an întreg, după 12 constelaţii succesive, ciclul se relua. În acest fel, aceeaşi constelaţie era legată atât de o anumită oră a zilei, cât şi de o anumită lună a anului. Dar existau şi persoane care în urma cultivării interne, observau că energia internă are un surplus la o anumită oră a zilei într-un anumit meridian principal, când răsărea o anumită constelaţie. Apoi la o altă oră a zilei, energia era în alt meridian principal, iar pe cer răsărea o altă constelaţie. Pentru a reprezenta aceste modificări energetice interne şi externe şi corelaţia dintre ele au introdus cele 12 ramuri terestre şi în acest fel s-a născut astrologia. De aceea o ramură terestră poate indica o oră a zilei, o lună a anului, o constelaţie, un organ intern, un meridian energetic.

Anticii din emisfera nordică au observat că dintre toate stelele, singura stea care rămâne imobilă pe cer este Steaua Polară Polaris. Ursa Mare, o constelaţie formată din 7 stele (una dublă), indică prin prelungirea a două stele, poziţia stelei Polaris. Dar, de asemenea, prelungirea a alte două stele a Ursei Mari sunt ca acul de la un ceas cosmic şi indică o anumită constelaţie în decursul anului.

Treptat s-a înţeles că locul unde ar trebui să se afle soarele pe cerul nopţii, într-o anumită perioadă a anului, poate fi corelat cu 12 perioade solare majore şi cu 12 perioade solare minore. De ce 24 şi nu 12? Se pare că motivul principal este că 24 se împarte la 8, în timp ce 12 nu se împarte. Chinezii aveau nevoie de un sistem coerent care să includă şi modificările energetice ale celor 8 meridiane extraordinare reprezentate prin cele 8 trigrame Ba Gua. Cele 8 perioade solare, asociate la Ba Gua, corespund la începuturile celor 4 anotimpuri, la cele 2 solstiţii şi cele 2 echinocţii.

Sistemul chinez al variaţiei energiei solare defineşte ruta (Ruta Galbenă), care  începe la Echinocţiul de primăvară la 0 grade,  pe care se deplasează soarele spre est până ajunge la 360 de grade.  Fiecare interval de 15 grade corespund la o perioadă solară, astfel că 24 de perioade solare compun 360 de grade. Fiecare perioadă solară este formată din trei subperioade de aproximativ cinci zile numite pentade. Se pare că chinezii nu au avut de la început un cerc de 360 de grade, ci unul de 365 de grade, aşa că exista o corespondenţă firească între grade şi zile.

Ceasurile noastre, chiar şi cele digitale, mai păstrează prin cele 12 ore o reminiscenţă a ciclului lui 12 legată de cele 12 ramuri terestre. Dar şi cele 60 de minute sunt legate de ciclul sexagenar legate de cele 12 ramuri terestre şi cele 10 tulpini celeste. Există date istorice care atestă că cel puţin din secolul XIII î.C. în dinastia Shang (1600-1046 î.C.) era folosit ciclul de 60 de zile. Ciclul lunar de 60 luni este de asemenea foarte vechi.

Ciclul de 60 de ani a fost introdus în dinastia Han (220-202 î.C.) şi se baza pe perioada orbitală a planetei Jupiter de aproximativ 12 ani (11,88 ani tereştri). În prezent, doar ciclul anual mai este folosit pe scară largă. Cele 12 ramuri terestre au fost asociate cu 12 animale, încă din dinastia Tang. Fiecare animal apare de exact cinci ori în ciclul sexagenar de 60 de ani, fiecare nouă apariţie este legată de unul din cele cinci elemente. Anul 2012 este anul dragonului de apă (9,5), acum 12 ani, în 2000 am avut dragonul de metal sau de aur (7,5), în 1988 dragonul de pământ (5,5), în 1976 dragonul de foc (3,5), iar în 1964 dragonul de lemn (1,5).  În paranteză s-a trecut numărul tulpinii celeste urmată de numărul ramurii terestre.

Ca să putem calcula tipul anului de la 2000 încoace, reţinem că anul 2000 era al 17 an în acest ciclu de 60 de ani, aşa că 17=10+7=12+5, de unde avem că anul 2000 este de tip (7,5) sau dragon de metal. Anul 2012 este al 17+12=29 an în acest ciclu de 60 de ani, aşa că 29=2*10+9=2*12+5, de unde avem că anul 2012 este de tip (9,5) sau dragon de apă. Anul 2013 este al 30-lea an în acest ciclu de 60 de ani, aşa că 30=3*10+0=2*12+6, de unde avem că anul 2013 este de tip (10,6) sau şarpe de apă. La fiecare nou an se adaugă unu, atât la tulpina celestă, cât şi la ramura terestră. Când se ajunge la capătul ciclului, la numărul 10 la tulpinile celeste, sau la 12 la ramurile terestre, ciclul respectiv se reia cu numărul 1. De exemplu, după anul 2013 care are (10,6), urmează anul 2014 unde vom avea (1,7) sau cal de lemn, iar după anul 2019 care este (6,12) sau mistreţ de pământ avem anul 2020 care este (7,1) sau şobolan de metal.