Chunfen-Echinocţiul de primăvară

chunfen

Cuvantul ‘echinoctiu’ deriva din limba  latina ‘aequinoctium’, format din ‘aequus’ – ‘egal’ si ‘nox’, ‘noctis’ – ‘noapte’.  La momentul echinocţiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal , el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină – la data respectivă – egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. Acesta simbolizeaza o stare de armonie, o stare de transformare profunda atat a naturii exterioare, cat si o transformare benefica a naturii noastre umane. In perioada echinoctiului de primavara totul se trezeste la viata, tinde sa iasa la suprafata, sa se bucure de energiile profunde ale primaverii. Traditiile spirituale ne spun ca orice forma de evolutie are patru etape distincte: creatia, apogeul, distrugerea, reluarea ciclului. Echinoctiul de primavara simbolizeaza creatia, solstitiul de vara apogeul, echinoctiul de toamna inceperea perioadei de distrugere si solstitiul de iarna perioada de conservare, care echivaleaza cu momentul de pregatire pentru un nou ciclu temporal.

Cele trei pentade sunt:

prima pentadă: Sosesc rândunelele.

a doua pentadă: Se aude bubuitul tunetului. (sunt frecvente furtunile cu tunete şi zilele ploioase).

a trei pentadă: Fulgeră adesea (în zilele cu ploaie).

La noi, unii consideră că primăvara începe când se sfârşesc zilele babei Dochiei. Alţii pun iarăşi ziua întâi de primăvară după ce trec treisprezece săptămâni numărate din ziua de Crăciun. Atunci zic ei că omătul se topeşte şi curge în torente chiar şi de pe vârful celor mai înalţi munţi. Când încep a ieşi animalele de prin ascunzişurile lor de peste iarnă, când prind a zbura gâzele şi fluturii cei roşii şi mai ales când încep a veni rândunelele, cocostârcii, cocorii şi celelalte pasari ce petrec peste iarnă în ţările  calde. Atunci, când vin acestea, e semn că primăvara a sosit şi că mai mult n-are să ningă.

Bunavestire este o sărbătoare comună ortodocşilor, romano-catolicilor şi greco-catolicilor din întreaga lume, prima dintre cele patru mari praznice dedicate Maicii Domnului. În trecut, Bunavestire era prăznuită fie pe 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei, fie pe 18 decembrie. Treptat, data de 25 martie a fost acceptată atât în Biserica ortodoxă, cât şi în cea catolică, după stabilirea zilei de 25 decembrie ca sărbătoare a Naşterii Domnului. Bunavestire este prima sărbătoare din an închinată Maicii Domnului, ce  aminteşte ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că-l va naşte pe Iisus.

Bunavestire se sarbatoreste dupa echinoctiul de primavara, atunci cand sosesc randunelele si cucul incepe sa cante. Sarbatoarea este cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagovestenie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: