Jingzhe-Trezirea insectelor

trezirea insectelor

Insectele sunt foarte sensibile la schimbările de temperatură, umiditate, presiune atmosferică, a intensităţii şi direcţiei vântului şi alte condiţii meteorologice. Studiind comportamentul insectelor oamenii pot prevedea schimbările meteorologice şi cele legate de alternarea anotimpurilor. Aproape toate insectele iubesc căldura. Când aceasta scade, activitatea micilor vieţuitoare scade, devin mai pasive sau înţepenesc cu totul, intrând într-o stare de hibernare sau letargie prin care îşi pot conserva energia mai bine. De aceea toamna, odată cu venirea frigului, insectele se ascund în diferite locuri, aşteptând sosirea primăverii şi a căldurii. Trezirea la viaţă are loc primăvara odată cu creşterea temperaturii.

În cele 15 zile sunt trei perioade a câte 5 zile numite pentade despre care se spune:

prima pentadă: piersicii înfloresc.

Deşi romanii numeau piersicul „măr persan” originea sa nu este persană, ci chineză, unde a fost cultivat încă în anul 2000 î.C. Este rudă cu prunul şi cireşul. O primăvară caldă şi vântoasă grăbeşte perioada înfloririi, în timp ce o vreme rece o încetineşte. Acest aspect ni se pare firesc. Dar piersicul are nevoie şi de o perioadă suficient de lungă de vreme rece iarna pentru perioada sa de hibernare. În caz contrar el nu înfloreşte primăvara.

What Month Does a Peach Tree Bloom? thumbnail

a doua pentadă: păsările oriolus cântă clar.

Aceste păsări sunt migratoare şi în timpul iernii migrează în Africa. Întoarcerea lor în Europa şi Asia de vest sunt un semn al sosirii primăverii. Acestea se întorc când au ce mânca, ele fiind omnivore, putându-se hrăni atât cu fructe de pădure cât şi cu insecte. Ele vin înapoi când au hrană din abundenţă, odată cu trezirea insectelor.

2427001-z

Piersicii în floare au fost reprezentaţi din cele mai vechi timpuri simbolizând norocul şi imortalitatea.

a treia pentadă: Şoimii se transformă în cuci.

Fraza este obscură dacă nu am ştii că de milenii s-a observat o asemănare între şoimi şi cuci în striaţiile orizontale a penajului şi spatele întunecat (cum se poate vedea în imagini: în stânga un şoim, în dreapta o pasăre mică hrăneşte un pui de cuc pe care-l consideră propria odraslă). Bineînţeles asemănarea este superficială, dar în semiobscurul crengilor, când viteza de reacţie a prăzii este cea care contează, cele două specii se pot confunda uşor. Pliniu, bazându-se pe asemănarea acestor specii,  observa dispariţia cucilor  iarna şi considera că aceştia se transformă în şoimi. Aşa că nu ar trebui să ne mire ideea că primăvara şoimii se transformă înapoi în cuci. Cucii au această capacitate de mimicrie, de a imita comportamentul altor păsări, dându-se drept odrasle ale diferitelor păsări. Dar s-a observat că tot cucii imită şi comportamentul şoimilor pentru a speria păsările mai mici ca să-şi părăsească cuiburile şi să depună propriile lor ouă în ele.

soim

Cuckoo

La noi sărbătoarea este la 1 Martie şi se numeşte Mărţişor, Baba Dochia sau Dragobete cap de primavară. Mărţisor, după numele lunii, Baba Dochia, după cuvioasa muceniţă Evdochia, serbată de Biserică în această zi şi Dragobete după numele unei sărbători care, în anumite zone, se ţinea în ziua de 24 februarie. Era sărbătoarea îndrăgostiţilor, ziua în care se împerechează păsările, un fel de Sfântul Valentin la români.

Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele sună cam aşa. A fost cândva o babă care avea o noră.  Baba nu scăpa nici o ocazie ca să-şi năpăstuiască nora. Odată, la un 1 martie a trimis-o să spele lână şi nu oricum, ci s-o facă albă dacă era neagră şi, dacă era albă, s-o facă neagră. Pe noră o ajută  un înger. Succesul norei o face pe babă să creadă că a venit primăvara. Îşi pune 12 cojoace de blană şi urcă împreună cu oile la munte. Acolo, fie că este prea cald, fie că este prea frig; plouă şi ninge, de se udă cojoacele. În ambele cazuri le dezbracă, rând pe rând. Când rămâne în cămaşă, vine gerul şi o îngheaţă. Sloiul se preface mai apoi în stâncă. După 1 martie vin Zilele Babei în număr de 12, câte au fost şi cojoacele. Timp schimbător. După zilele babelor, urmează cele ale moşilor. Acum timpul se stabilizează. A venit primăvara.

1 comentariu (+add yours?)

  1. mihaella
    Mar 09, 2013 @ 13:34:39

    interesant.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: