Despre Yin şi Yang

(de pe site-ul Qilingong Oradea)

de Carmen Şerbescu

Aşa cum promisesem, vă voi da câteva informații despre însemnul Yin Yang al şcolii. Acesta este un principiu universal al filosofiei chineze. Este și un principiu de bază al practicii qigong.

“Yang transformă şi Yin conservă. Yang şi Yin se manifestă ca mişcare şi odihnă: Yang se pune în mişcare până la maximum, apoi se odihneste; Yin se odihneşte până la maximum, apoi se pune în mişcare. Prin urmare, Yin se odihneşte înlăuntrul Yang-ului şi Yang fiinţează în interiorul Yin-ului; cele două sunt întreţesute inseparabil. Astfel, există un singur element care se confunda cu Tao.”

Chu Hsi (sec. al XI-lea d.H.)

Acest principiu se aplică oricărui fenomen din Univers, indiferent ca ne-am referi la macro- sau microcosmos. Această dualitate a energiei primordiale este o realitate incontestabilă: mişcare-repaos, feminin-masculin, plin-gol, parte văzută-parte nevăzută, toate există … dar nu separat! Cei doi poli există în unitate. Poţi oare, să cunoşti binele dacă nu ai cunoscut vreodată răul? Există oare, o dovadă mai elocventă a legăturii intrinsece a celor două tipuri de energii?

Acestea se completează mereu, existenţa lor fiind complementară, nu conflictuala, ambele având aceeaşi sursă. Lao-tzu scrie in Tao The Ching : “ O singură sursă a dat naştere la două lucruri.”

Dacă filosofia occidentală separă totul în două domenii diametral opuse, filosofia taoistă uneşte părţile după principiul Yin-Yang.

Căutând să trăieşti cu natura în schimbare veşnică, cu tot ceea ce te înconjoară, trebuie sa înveţi să exploatezi potenţialul situaţiei date. Binele nu trebuie să te bucure prea tare, răul nu trebuie să te ducă la exasperare … indiferent că este bine sau rău, nu te împotrivi … lasă-te purtat de val, dar să ştii să te foloseşti de energia lui. Simbolul taoist al longevităţii este bambusul deoarece se apleacă sub vânturile puternice fără să se rupă. Veşnica schimbare cere o continuă adaptare, ceea ce presupune o flexibilitate în gândire şi comportament.

Aspectul dual al fiinţei umane se manifestă prin: parte văzută, materială, definit ca trup, fiind în legătură strânsă cu Pământul, de unde rezultă şi natura umană…; parte nevăzută, definit ca suflet, fiind în legătură cu Cerul, de unde rezultă destinul. Calea este definită printr-o expresie chinezească “a cultiva deopotrivă natura umană şi destinul”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: