Capacităţi speciale

Multe persoane sunt interesate de dobândirea unor capacităţi speciale şi doresc să ştie prin ce tehnici se poate obţine o capacitate specifică. Răspunsul este simplu, dar deloc banal: să-ţi schimbi ideile fixe şi să ai o viaţă impecabilă, să urmezi de-ul, moralitatea. Aceasta atrage după sine soluţia, apare spontan şi natural o capacitate specială.

Aceasta nu apare pentru a ne întări importanţa de sine, ci pentru a ne trezi uimirea în faţa miracolului lumii, pentru a ne aşterne din nou pe buze un zâmbet de copil.

Deşi în acest secol au avut loc poate cele mai multe schimbări şi descoperiri, acel organ al omului care îi permitea să se întrebe şi să rămână uimit practic s-a atrofiat.

Dacă înainte oamenii se extaziau în faţa misterului insolvabil a unei corole de lumină, cum lui Lucian Blaga îi plăcea să spună, astăzi oamenii privesc nepăsători zborul unui avion şi vorbesc plictisiţi la un telefon mobil. Prin ce ungher al minţii mai sălăşluieşte amintirea lui Icar sau a Pithiei din oracolul din Delphi? Aceste mituri ne vorbesc de capacităţile noastre potenţiale.  Dacă omul nu ar fi avut aceste capacităţi potenţiale, în stare latentă, i-ar fi fost imposibil să inventeze maşinăriile moderne. Doar omul are posibilitea de a alege ce  cale să urmeze: să dezvolte capacitatea internă, de exemplu levitaţia sau s-o exteriorizeze construind un avion, să practice telepatia sau să utilizeze un telefon mobil. În spatele fiecărei descoperiri actuale stă efortul a multe generaţii de oameni de a-şi schimba modul de a gândi, ideile fixe care existau în societate în timpul lor.

Dacă Einstein nu şi-ar fi schimbat ideea fixă primită de la Newton despre spaţiul şi timpul absolut, n-ar fi descoperit niciodată teoria relativităţii. Cu toate că suntem zguduiţi continuu de schimbările introduse de ştiinţă, realizăm cu greu că misterul Universului este nesfârşit, iar ceea ce ştie ştiinţa este la nivelul cunoaşterii de grădiniţă. E interesant că doar marii oameni de ştiinţă care au suferit îndelung gestaţia descoperirii lor intuiesc adevărata dimensiune a ignoranţei umane. Restul sunt doar admiratori ai raţiunii, nu practicanţi. Newton era umil şi înţelept când spunea că se simte ca un copil în faţa Mării Necunoscutului, care se joacă pe plajă, ridică o cochilie, râde, şi e atras de alta. După 2 milenii de descoperiri ştiinţifice, omul şi capacităţile sale rămân marea necunoscută.

Trebuie să acceptăm că potenţialul corpului uman este nelimitat şi că trebuie să avem încredere în faptul că poate fi dezvoltat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: